Stil: biere de garde, ale

Volum Alcool: 7,5%

Aspect: auriu transparent

Carbonatie: medie sau peste medie. Spuma intensa care trece repede.

Parfum: dulceag, cu note de fructe si cu zaharuri de malt

Gust: dulceag balansat, cu un iz de citrice. Finish dulceag cu aspecte amarui. E o bere destul de abstracta in materie de gust…

Per total: o bere echilibrata insa tare si periculoasa. Apreciez densitatea si formatul robust al lichidului. Cred ca daca se abuzeaza e grav…

sursa foto

Dunkel

Dunkel este o bere traditional bavareza. Se distinge prin aroma pronuntata de malt bine prajit aproape ars. Concentratia de alcool variaza de la 4,5% volum alcool pana la 6% volum alcool. Acest stil de bere este mai popular in Germania si in randul diasporei nemtesti.

Cele mai cunoscute marci de acest tip sunt Warsteiner Dunkel si Paulaner Munich Dunkel. Daca aveti ocazia sa gustati o asemena bere nu va dati inapoi. O recomand cu succes.

sursa foto

• bere care pentru degustare: aici mi-a fost mai usor, deorece am gasit sprijin din plin din partea celor de la BereBelgiana.ro . In oferta lor se gasesc marci de bere de top

• locatia: Httpool au fost cei care si-au sacrificat curtea interioara pentru o seara si a meritat

• amatori degustatori de bere: cobai pentru acest eveniment s-a oferi echipa Httpool, dar si cativa parteneri

Tematica serii a fost, la fel ca si in titlul postului: Bere belgiana manastireasca – Dragoste la prima degustare. Asa ca s-a trecut la fapte. Brile degustate au fost: Augustijn, Bios Kriekenbier, Bornem Dubbel, Bornem Tripel, Brussels Framboos, Gentse Tripel, Gulden Draak, Keisersberg si Piraat

Eu am fost amfitrionul evenimentului, oferind sfaturi privind retata, tipul de bere si modul de degustare.Si cum majoritatea berilor erau beri belogiene de manastire a fost normal sa arat ca un calugar ce isi prezinta berea. In plus, pentru berea Piraat am avut ajutoare.

Lumea a fost incatata, nu numai de eveniment, ci mai ales de bere. Din fotografiile de mai jos fa puteti face o scurta ideee despre cum a fost.

ASPECTUL berii este ca si dragostea la prima vedere. Daca nu iti place cum arata berea respectiva cu siguranta nu o vei savura.  E necesar sa stim ce aspect trebuie sa aibe acea bere:  o bere alba trebuie sa fie tulbure, in schimb o bere pilsner trebuie sa fie cat mai clara. Aspectul nu il puteti verifica decat daca aveati o bere in sticla. Uitati-va la lumina si cautati sa observati daca exista mici bule de CO2 in apropierea gatului. In cazul in care le-ati descoperit, inseamna ca sticla a fost agitata de curand si se recomanda s-o lasati putin pe masa sa astepte cateva minute pana va fi desfacuta.
Daca berea are insa un aspect mai tulbure ca de obicei e posibil sa avem o bere invechita si atunci verificati termenul de garantie. Daca berea nu e expirata pur si simplu mai lasati berea in pozitie verticala cca 48 de ore pentru limpezire.
Inainte sa turnati berea in pahar, pentru a avea un guler de spuma de 2 degete, lasati 20 de secunde berea sa se linisteasca. Veti observa un abur dupa deschiderea sticle. Dupa ce adispare acesta puteti sa turnati in paharul inclinat controland astfel si grosimea spumei.
important: Nu atingeti gatu sticlei de gura paharului. Cat a fost depozitata sticla de bere in frigider sau in timpul transportului la suprafata sticlei s-au depus diferite “chestii” care vor schimba gustul si aroma berii.

AROMA berii este data de mirosul specific pe care il dau ingredientele de baza al berii. In functie de tipul de bere si de consitenta ingredientelor aroma poate fi dulce, acrisoara, de ierburi, fructata, lemnoasa, amaruie. Aroma este indusa ca urmare a  a fermentarii cerealelor si combinarii ingredientelor , in special maltul si hameiul. De la fermentare apare aroma fructata: fructe de padure, fructe coapte, capsuni, banane, mere, prune, struguri, fructe uscate.

BUCHETUL berii este aroma specifica berii data de hamei. In functie de tipul de bere aceasta aroma este mai puternica sau mai slaba. De exemplu la berea lambic este preferat ca buchetul sa fie insesizabil, folosindu-se hamei mai vechi si aerisit doar pentru calitatile sale de conservant. La alte beri buchetul va fi mai persistent, existant si un indice de amar. Acest indice apare pe eticheta ca IBU. Berea pe gustul romanului are IBU in jur de 20.

CARBONATIA este data de prezenta CO2-ului in bere. Aceasta are rolul de a omogeniza aroma berii. Daca avem o carbonatie excesiva aceasta va ascunde aroma berii.  Lipsa carbonatiei sau carbonatia slaba va induce berii un gust dulceag, statut, cu un buchet dezechilibrat. ( pisat:) )Din acest motiv se recomanda un echilibru in carbonatie.
Carbonatia este de doua feluri: naturala – la care CO2-ul apare in bere in urma fermentatiei (berea vie) si artificiala – cel in care la imbuteliere este adaugat CO2-ul (bera pasteurizata) Acesta este si motivul pentru care o bere vie este savuroasa mai mult timp decat berea pasteurizata.

DEGUSTAREA PROPRIUZISA Mie imi place sa numes acest moment savurarea berii si este considerat cel mai obiectiv moment.  Este momentul in care turnam berea pe gat. Daca ceilalti indici pot fi standardizati, gustul berii fiecare il perceput diferit, in functie de dispozitie, fel de mancare asociat sau ambianta.

DUPA DEGUSTAREA este gustul pe care il lasa berea in gura dupa cea ati inghitit-o. In functie de tipul de bere consumata va persista AROMA si BUCHETUL acesteia.

Cam asta urmaresc eu cand la degustarea unei beri. Voi reveni si cu o prezentare a modului pasilor ce se parcurg in degustarea berii.

Particularitatea acestui tip de bere este modul de fermentare. Berea Lambic este produsa in urma fermentatiei spontane

Procesul de fermentatie spontana consta in expunerea mustului de bere la bacteriile din aerul de pe valea raului Zenne si depunerea drojdiei salbatice la suprafata. Acest proces neobisnuit de fermentare a berii ii da mai tarziu bauturii o savaore aparte: o tenta de vin de sec  si un gust de fruct putin acrisor.
[ad]
Palticularitatile nu se opresc aici. In berea lambic hameiul adaugat trebuie sa fie uscat si aerisit cel putin 3 ani pentur a-si pierde aroma ce da savoarea binecunoscuta. Aici hameiul este parte din reteta numai datorita faptului ca are proprietati in conservarea bauturii. Din cazua ca hameiul este vechi, cantitatea adaugata va fi de 3-4 ori mai mare.

Fermentarea se face deci “la vedere” in bazine mari, descoperite aflate in incaperi unde ferestrele nu sunt inchise pentru a permite patrunderea aerului de afara putator de bacterii ale drojdiei salbatice.

Dupa fermentarea berii aceasta este pusa in butoaie, pentur limpezit si maturare. Dupa un an aceasta bere este considerata “tanara” si se gaseste prin puburile belgiene. Procesul de maturare poate continua peste 3 ani, existand anumite categorii de lambic pentru care maturarea dureaza peste 6 ani.

Dupa primul an, pentru a stimula fermentarea intr-o anumita categorie de lambic se adauga zahar din fructe, insa direct cu fructe: cirese, caise, fructe de padure. Aceasta este defapt adevarata bere de fructe si nu cea cu adaosuri de siropuri sau alti aditivi si stimulenti alimentari.

Tipurile de lambic sunt: Lambic pur, Gueze (un amestec de lambic tanar de un an si lambic de 2-3 ani), lambic de fructe, Faro (lambic tanar slab alcoolizat si la care pentru carbonatie se adauga zahar brun; se consuma in general doar draught) si Mars (bere lambic slaba fara adaos de zahar pentru fermentatie; varianta traditionala pentru faro si necomerciala)

Berile Ale sunt beri tinere sau proaspete obtinute printr-o fermentare de scurta durata, fara a mai fi nevoie de imbatranirea acesteia. La inceputuri Ale era denumita doar bautura cu adaos de hamei, berea fiind doar din cereale. Intre timp, datorita proprietatilor de conservare ale hameiului folosirea acestuia din urma in reteta a devenit obligatorie. Aceasta metoda de fabricare a bere este foarte populara intre berarii anglo-americani, fermentarea drojdiei avand loc in straturile superioare, la temperatura camerei.
[ad]
La randul ei berea Ale se imparte in mai multe tipuri printre care amintim: Porter, Bitter, Stout, Barley Wine, Trapist, Alt, Lambic, Pale, Irish Ales

In ceea ce priveste concentratia de alcool, aceasta este variabila, insa mare parte, berile Ale sunt considerate ca fiind medii si tari.

Berile Lager au procese de fermentare mai indelungate, urmate de o imbatranire la rece. In germana lager inseamna depozit. Deoarece vara temepratura nu era propice pastrarii berii, berarii germani foloseau pivnite si pesteri in Alpi unde temperatura era intre 2-5 grade Celsius. Astfel, berea depozitata era lasata la imbatranit. De un exemplu, berea de la Oktoberfest este facuta in primavara in martie si lasata cel putin 6 luni in depozite.

Desi considerata ca fiind o bere slaba exista si beri Lager cu concentratie mai ridicata de alcool, mai ales cele de culoare neagra si aramie.

Cele mai cunoscute tipuri de beri Lager sunt: Pilsener (dupa reteta ceheasca), Pale Lager, Bocks, Doperbocks.

Am amintit si de metoda hibrida de fabricare a berii. Un tip de bere hibrid este Alt sau Altbier . Este o bere de tip Ale care este supusa si unei fermentari secundare la temperatura scazuta asemeni berii Lager.

Alte tipuri de bere hibrid sunt Cream Ale si Ice.