Daca se mai poate pune inca in chestiune rigoarea germana la capitolul a face ceva mai degraba decat nimic, nu ne ramane decat sa ne referim la lucrul nemtesc in sine. Pana la urma, la nivel de bere, rigoarea se invecineaza cu industria (ca asa a fost cu berea de cand lumea, ea necesita mai multe operatii cum ar fi fiert la timpi precisi si alte calcule, departe oricum de veselia resimtita la producerea vinului) dar mai are si un plus de poezie a gustului adus de malt si de hamei. De data asta m-am oprit la o bere estica urmarind, cel putin la nivel declarativ, o savoare boemiana (avand in minte apropierea geografica a zonelor). Nu! Desi estica, Radeberger e o bere pur germana, un pils sec, sobru si de o intensitate marcata (pe undeva prea mult speculata si aici ma refer la un finish prea extins), o combinatie abrupta de gusturi. Si asta o spun in sensul bun al cuvantului. Are o prezentare sobra, dar si luminoasa, deschisa, cu numele marcii scris cu auriu poe un fond alb, fara alte decoruri care sa distraga atentia… pana la urma, ochiul e sclavul mintii…
Cred ca pe la Rostock totul e inselator, vechiul oras hanseatic se reflecta in Marea Baltica, iar sa servesti un Rostocker Premium la fata locului poate fi o performanta, nu de alta, dar ma gandesc ca orasul e destul de la capatul pamantului ca sa reusesc sa-l vizitez vreodata. Cat despre bere, ideea e sa o gasesti prin apropiere si recunosc ca am intalnit-o intr-un magazin ascuns, prin Italia, stand la un fel de coada de asiatici care cumparau orez cu sacii. Am fixat-o direct din frigider (cam ca intr-un film cu Alain Delon)… atragandu-ma eticheta si combinatia ei de culori, auriu cu albastru. Prezentarea e sobra, in fine, cat de sobra poate fi combinatia asta de culori pe o sticla fumurie, dar mi-a facut impresia de ceva valoros, din trecut. De ce sa nu recunosc, impactul vizual e si el esential in alegerea unei beri, in conditiile in care sunt zeci de mii de soiuri… Imi place ca Rostocker Premium tine la traditia hanseatica in ce priveste productia si desi nu e o bere extrem de veche (s-a produs din 1878 cand Georg Mahn si Friedrich Ohlerich au inceput sa braseze la Rostock), se pare ca s-a impus ca textura, gust si prezentare.
