Deschiderea berariei s-a facut atunci, pentru a-si sustine abatia, cat si pentru a contribui la diferite fonduri de caritate. Cu toate acestea, beraria a functionat mai mult ca o afacere, iar in scurt timp abatia detinea si cateva baruri unde era servita o berea produsa de acestea. Initial aceasta bere era de tip lager.
Cand eram mici, in povesti, cel care salva situatia avea la indemana o sticla cu apa vie. Apa vie te vindeca pe loc.
Stiati ca exista si bere vie? Si nu in povesti ci in realitate. Ea vindeca in primul rand setea, dar mai ales gustul berii .
Berea este considerata ca fiind vie, doar daca este nepasteurizata. Prin pasteurizare este omorata drojdia, fiind taiata fermentarea. Din aceasta cauza berile pasteurizate sunt numite si moarte.
Deoarece drojdia este inca activa, in berea vie fermentarea continua si dupa imbuteliere. Astfel se obtine o cantitate mai ridicata de alcool, dar si o carbonatie naturala. (la berea pasteurizata se ai adauga la imbuteliere dioxid de carbon )
In continuare aveti o explicatie video despre berea vie. Nu spune mai multe decat am amitit, insa e amuzant omuletu’:
Berea Manastireasca sau berea de abatie este acea bere care foloseste licenta de producere si comercializare a unei beri produse in vechime in manastirile belgiene. Prin aceasta licenta producatorul se obliga sa respecte reteta si conditiile de fabricatie ale berii originale. Sunt cazuri in care acest proces este supravegheat indeaproape de catre calugarii care produceau acea bere, insa si beri care nu mai se produc in spatele zidurilor unei abatii, deoarece din acestea nu mai exista decat niste ruine.
Cu toate aceastea berea manastireasca s-a detasat de restul berilor mai ales prin calitatea superioara a acesteia. Asemeni berii trappist (produsa chiar de calugari), berea manastireasca delimiteaza un segment traditional din varietatea berilor belgiene, insitand mai mult pe conservarea retetei si a conditiilor de fabricare, decat pe un anumit tip sau stil de bere specific. Astfel, sub denumirea de bere manastireasca gasim o varietate de stiluri de bere: blonda, bruna, dubbel, trippel.
In fotografiile de mai sus aveti si dovada clara ca sunt un iubitor al berii manastiresti, iar in topul preferintelor mele, in materie de bere, unele marci de bere manastireasca se balt la locul 1 cu berile trappist. Imaginile sunt de la o degustare de bere manastireasca la care licoarea era oferita de un abate. Nu era calugar omu’, dar era foarte pitoresc.
Pentru ca denumirea de bere manastireasca a fost adoptata de unii producatori doar ca instrument de marketing, iar uneori berea manastireasca era o bere obisnuitaUnion of the Belgian Breweries (UBB) a introdus eticheta Certified belgian Abbey Beer . In fotografia alaturata aveti certificatul amintit pentru ca atunci cand cumparati o bere manastireasca sa beti o bere manastireasca.
Berea trappist este facuta de sau sub directa indrumare a calugarilor catolici din ordinul Trappist cunoscuti si ca O.C.S.O (Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae).
Numele de trappist vine de la localitatea franceza La Trappe de unde este original ordinul monahal. Ordinul are peste 170 de manastiri in toata lumea, insa maestrii berari sunt doar in sapte din ele: sase in Belgia (Orval, Chimay, Westvleteren, Rochefort, Westmalle si Achel) si una in Olanda (Koningshoeven). Acestea au si dreptul sa foloseasca logo Authentic Trappist Product.
Anul acesta berea trappist La Trappe implineste 125 de ani. Istoria incepe in 1884 cand abatia Onze Lieve Vrouw van Koningshoeven din Berkel-Enschot, Olanda a fondat Beraria De Koningshoeven (berarie se intelege aici ca fabrica de bere).
.
