<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>PAUZA de BERE &#187; Tipuri bere</title>
	<atom:link href="http://www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/tipuri-bere/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.pauzadebere.info</link>
	<description>...bere la blog</description>
	<lastBuildDate>Sun, 05 Feb 2012 08:17:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Berea de ghimbir</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2011 20:23:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[bere de ghimbir]]></category>
		<category><![CDATA[gimbir]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=2141</guid>
		<description><![CDATA[Stiati ca berea de ghimbir nu este propriu zis o bere? Este mai degraba un cidru sau cel mult o bere hibrida. Fabricata initial in Anglia, pe la mijlocul secolului ecolul al 18-lea, berea de ghimbir devine populara in tot spatiul anglo-saxon, cu precadere in toata Britania, SUA si Canada. Testand mai multe beri de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Stiati ca berea de ghimbir nu este propriu zis o <a href="http://www.winery-outlet.com/bere" target="_blank">bere</a>?</p>
<p><a class="lightbox" title="Bere de ghimbir" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/11/berea-de-ghimbir.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-2152" title="Bere de ghimbir" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/11/berea-de-ghimbir.jpg" alt="Bere de ghimbir" width="150" height="163" /></a>Este mai degraba un cidru sau cel mult o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> hibrida. Fabricata initial in Anglia, pe la mijlocul secolului ecolul al 18-lea, berea de ghimbir devine populara in tot spatiul anglo-saxon, cu precadere in toata Britania, SUA si Canada.</p>
<p>Testand mai multe beri de ghimbir am gasit la acestea un singur lucru comun: ghimbirul este folosit doar ca ingredient pentru <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> si gust si nu pentru <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> fiind slab alcoolizata.</p>
<p>Ca materie de fermantare, in general, se folosesc zaharuri direct procesate, prepararea berii de ghimbir fiind asemanatoare cu al socatei traditionale romanesti: lucul florii de soc e luat de radachina de ghimbir. Dat fiind ca ghimbirul nu este o cereala, acesta este motivul pentru care conside berea de ghimbir mai apropiata de cidru. In plus, am intalnit beri de ghimbir, care folosesc ca material de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> zaharurile din fructe, produsul fiind un cidru <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> de ghibir.</p>
<p>Aminteam la inceput si de faptul ca berea de ghimbir poate fi considerata si o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> hibrida. In acest caz e vorba de o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, fermantata din cereale (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> sau <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>) la care se adauga in procesul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> si radacina de ghimbir. aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este mai puternic alcoolizata, avand caracteristicile unei beri, dar <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> si gust imbogatite de prezenta ghimbirului.</p>
<p><a href="Bere de ghimbir" target="_blank"><em>sursa foto</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=2141&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere afumata: Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Apr 2010 08:15:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bere afumata]]></category>
		<category><![CDATA[bere germana]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1530</guid>
		<description><![CDATA[Acum 2 luni, am avut o discutie cu un domn foarte amabil din Covasna. Dupa cum va-ti dat seama, discutia a fost despre bere, insa nu orice bere, ci bere afumata. Am convenit ca voi degusta cand voi avea ocazia acest stil de bere foarte popular mai ales in orasul bavarez Bamberg. Am fost avertizat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Acum 2 luni, am avut o discutie cu un domn foarte amabil din Covasna. Dupa cum va-ti dat seama, discutia a fost despre bere, insa nu orice bere, ci <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">bere afumata</a>. Am convenit ca voi degusta cand voi avea ocazia acest stil de bere foarte popular mai ales in orasul bavarez <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bamberg" target="_blank">Bamberg</a>.<span id="more-1530"></span></p>
<p>Am fost avertizat sa nu ma astept la gustul berii care il stie romanul (mai precis de Pilsner). L-am asigurat ca fiind un pasionat de bere, inclusiv de bere belgiana, ma astept ca aceasta bere sa fie deosebita si nu m-am inselat.</p>
<p><a class="lightbox" title="Pachetul de bere afumata" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/bere-afumata.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1750" title="Pachetul de bere afumata" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/bere-afumata-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a>Ulterior am primit un pachet cu 6 beri la jumatate de litru: asa ca va voi impartasi din experienta.</p>
<p><a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen</a> este o bere de <a title="fermentatie joasa" href="/eticheta/lager">fermentatie joasa</a> (lager) bavareza. Supunandu-se rigorilor legiii puritatii berii, si de aceasta  data, bavarezii au cautat sa imbunatateasca gustul fara sa adauge alte ingrediente, decat cele permise (apa, <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a>, hamei, drojdie)</p>
<p>Ce au facut? In procesul de fabricare a maltului orzul este afumat cu fum de crengi de fag. In rest, procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager. Maltul original <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">afumat</a> este cunoscut sub denumirea de Schlenkerla.</p>
<p><a class="lightbox" title="Maerzen" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/maerzen.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1751" title="Maerzen" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/maerzen-149x300.jpg" alt="" width="149" height="300" /></a>Tocmai acest <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> afumat ii da o <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> specifica, asemanatoare cu cea a perelor afumate facute de bunica la tara.  Este o bere aspra, cu personalitate si o recomand la fripturi inabusite si la vanat. Aspectul este de bere neagra, insa are o tenta de <a title="dunkel" href="http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html">dunkel</a>. Datorita aromei pronuntate se poate consuma si la 7-10 grade. Daca este rece, efectul imediat va fi de tulburare, insa dupa ce se &#8220;linisteste&#8221; veti avea o licoare clara, negru-rosiatica.</p>
<p><strong>Producator: </strong><a href="http://www.aechtschlenkerlarauchbier.de" target="_blank">Aecht Schlenkerla Rauchbie</a></p>
<p><strong>Stil</strong>: <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">lager afumat</a></p>
<p><strong>ABV: </strong>5,1%In rest procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager.</p>
<p><strong><a title="Culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Culoare</a>: </strong>neagra rosiatica</p>
<p><strong>Parfum:</strong> specific predominant de <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> afumat echilibrat de hamei</p>
<p><strong>Gust: </strong>Pregnant de pere afumate amarui cu un finis  usor dulceag</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1530&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dunkel</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 19:07:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere bavareza]]></category>
		<category><![CDATA[Bere cu alcool]]></category>
		<category><![CDATA[bere germana]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[dunkel]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1219</guid>
		<description><![CDATA[Dunkel este o bere de tip  lager bruna sau chihlimbarie intunecata.  Nu trebuie sa clasificam aceasta bere ca fiind neagra. Berea neagra este mult mai inchisa la culoare fiind cunoscuta ca Schwarzbier. Dunkel este o bere traditional bavareza. Se distinge prin aroma pronuntata de malt bine prajit aproape ars. Concentratia de alcool variaza de la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/11/dunkel.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1222" title="dunkel" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/11/dunkel-225x300.jpg" alt="dunkel" width="128" height="169" /></a>Dunkel</strong> este o bere de tip  <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a> bruna sau chihlimbarie intunecata.  Nu trebuie sa clasificam aceasta bere ca fiind neagra. Berea neagra este mult mai inchisa la <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> fiind cunoscuta ca <strong>Schwarzbier</strong>.<span id="more-1219"></span></p>
<p><strong>Dunkel</strong> este o bere traditional bavareza. Se distinge prin <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata de <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> bine prajit aproape ars. Concentratia de alcool variaza de la 4,5% volum alcool pana la 6% volum alcool. Acest stil de bere este mai popular in Germania si in randul diasporei nemtesti.</p>
<p>Cele mai cunoscute marci de acest tip sunt <strong>Warsteiner Dunkel</strong> si <strong>Paulaner Munich Dunkel</strong>. Daca aveti ocazia sa gustati o asemena bere nu va dati inapoi. O recomand cu succes.</p>
<p><a href="http://farm3.static.flickr.com/2621/3982136734_b9c3591e5d.jpg" target="_blank"><em>sursa foto</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1219&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gulden Draak</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2009 21:23:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[Bere cu alcool]]></category>
		<category><![CDATA[tripel]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1134</guid>
		<description><![CDATA[Gulden Draak este de departe cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata. Este o bere de fermentatie inalta, catalogata ca fiind de tip trippel. Americanii o mai recomanda ca fiind un Strong Dark Ale si pe buna dreptate. Culoarea inchisa, continutul ridicat de alcool (10,5% volum alcool), dar si faptul ca este o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Gulden Draak este de departe cea mai buna <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pe care am baut-o vreodata.<br />
Este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> de <a title="fermentatie inalta" href="/eticheta/ale">fermentatie inalta</a>, catalogata ca fiind de tip trippel. Americanii o mai recomanda ca fiind un Strong Dark Ale si pe buna dreptate.<span id="more-1134"></span><br />
Culoarea inchisa, continutul ridicat de alcool (10,5% volum alcool), dar si faptul ca este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> vie recoamnda aceasta bautura ca fiind unica.<br />
Cu un gust in care se disting duceata prunelor uscate si <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> duce-acrisoara de cirese, berea are o <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata de orz in care se amesteca aburii de alcool, datarita celor 10,5% volum alcool.</p>
<p>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/guldendraak' title='guldendraak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/guldendraak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="guldendraak" title="guldendraak" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/gulden-draak' title='gulden-draak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/gulden-draak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="gulden-draak" title="gulden-draak" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/guldrak' title='Gulden Draak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/guldrak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Gulden Draak" title="Gulden Draak" /></a>
<br />
Pana si <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> , vopsita alb la exterior face nota discordanta celorlalte beri. <a title="Paharul" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">Paharul</a> de Gulden Draak are o forma special conceputa pentru ca spuma in exces sa nu te deranjeze cand savurezi o asemenea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.<br />
Nu trebuie sa ne mire faptul ca in 1998 <em>American Tasting Institute</em> a incoronat aceasta bere ca fiind cea mai buna bere din lume. Altfel spus: o bere cu rafinament!<br />
Cu alte cuvinte: o desfatare!</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1134&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bockbier</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Jul 2009 07:12:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere rosie]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=885</guid>
		<description><![CDATA[Bockbier sau simplu Bock (nu e bere pentur pitici) este o bere cu o concentratie ridicata de alcool de tip lager. Prima data a fabricata in orasul hanseatic Einbeck din Germania de unde isi trage si numele (evolutia &#8220;Einbeck&#8221; / &#8220;Einbock&#8221;) Bock initial daor la anumite sarbatori cum ar fi de Paste sau de Craciun. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/bockbier.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-886" title="bockbier" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/bockbier-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a><strong>Bockbier</strong> sau simplu <strong>Bock</strong> (nu e <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentur pitici) este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> cu o concentratie ridicata de alcool de tip <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>. Prima data a fabricata in orasul hanseatic <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Einbeck" target="_blank">Einbeck </a>din Germania de unde isi trage si numele (evolutia &#8220;Einbeck&#8221; / &#8220;Einbock&#8221;)<br />
<strong>Bock</strong> initial daor la anumite sarbatori cum ar fi de Paste sau de Craciun. Intre timp acest stil de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> s-a raspandit fiind intalnit la mai multe state europene pe langa Germania. Aici se remarca Austria, Belgia, Canada, Olanda, Norvegia, S.U.A.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=885&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diferenta dintre LAGER si ALE</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 18:48:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=869</guid>
		<description><![CDATA[Am mai spus si ma repet: in functie de modul de fermentare berile se imart in 2 mari tipuri: LAGER (fermentate la temperaturi scazute, in medie de la 5 grade celssius pana in 9) si ALE (fermentate la peste 10 grade celsius pana in 20 chiar). Va rog sa urmariti si filmuletul de mai jos [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am mai spus si ma repet: in functie de modul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> berile se imart in 2 mari tipuri: <a title="LAGER" href="/eticheta/lager">LAGER</a> (fermentate la temperaturi scazute, in medie de la 5 grade celssius pana in 9) si <a title="ALE" href="/eticheta/ale">ALE</a> (fermentate la peste 10 grade celsius pana in 20 chiar).<br />
Va rog sa urmariti si filmuletul de mai jos sa va lamuriti mai bine si sa experimentati:<br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/EccSWBnKxDE&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/EccSWBnKxDE&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=869&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea Manastireasca</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Jun 2009 21:38:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=785</guid>
		<description><![CDATA[Berea Manastireasca sau berea de abatie este acea bere care foloseste licenta de producere si comercializare a unei beri produse in vechime in manastirile belgiene. Prin aceasta licenta producatorul se obliga sa respecte reteta si conditiile de fabricatie ale berii originale. Sunt cazuri in care acest proces este supravegheat indeaproape de catre calugarii care produceau [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Berea Manastireasca</strong> sau <strong>berea de abatie</strong> este acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> care foloseste licenta de producere si comercializare a unei beri produse in vechime in manastirile belgiene. Prin aceasta licenta producatorul se obliga sa respecte <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> si conditiile de fabricatie <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> berii originale. Sunt cazuri in care acest proces este supravegheat indeaproape de catre calugarii care produceau acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, insa si beri care nu mai se produc in spatele zidurilor unei abatii, deoarece din acestea nu mai exista decat niste ruine.</p>
<p>Cu toate aceastea berea manastireasca s-a detasat de restul berilor mai ales prin calitatea superioara a acesteia. Asemeni <a href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html"><strong>berii trappist</strong></a> (produsa chiar de calugari), <strong>berea manastireasca</strong> delimiteaza un segment traditional din varietatea berilor belgiene, insitand mai mult pe conservarea retetei si a conditiilor de fabricare, decat pe un anumit tip sau stil de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> specific. Astfel, sub denumirea de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> manastireasca gasim o varietate de stiluri de bere: blonda,  bruna, <a href="http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html">dubbel</a>, trippel.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/03042009388.jpg"></a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate1.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-795" title="abatele" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate2.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-796" title="abatele prezinta berea" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate3.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-797" title="eu si abatele" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate3-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>In fotografiile de mai sus aveti si dovada clara ca sunt un iubitor al <strong>berii manastiresti</strong>, iar in topul preferintelor mele, in materie de bere, unele marci de <strong>bere manastireasca </strong>se balt la locul 1 cu <a href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html"><strong>berile trappist</strong></a>.  Imaginile sunt de la o <strong>degustare de bere manastireasca</strong> la care licoarea era oferita de un <strong>abate</strong>. Nu era calugar omu&#8217;, dar era foarte pitoresc.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/certificat-manstireasca.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-788" title="certificat bere manstireasca" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/certificat-manstireasca-150x150.jpg" alt="" width="134" height="134" /></a>Pentru ca denumirea de <strong>bere manastireasca</strong> a fost adoptata de unii producatori doar ca instrument de marketing, iar uneori <strong>berea manastireasca</strong> era o bere obisnuita<span style="color: #000000;"><span class="bodytekst"> <strong><a href="http://www.beerparadise.b" target="_blank">Union of the Belgian Breweries (UBB)</a></strong> a introdus eticheta<strong> Certified belgian Abbey Beer </strong>. In fotografia alaturata aveti certificatul amintit pentru ca atunci cand cumparati o <strong>bere manastireasca </strong>sa beti o <strong>bere manastireasca</strong>.</span></span></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=785&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dubbel</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 May 2009 07:14:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[dubbel]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=710</guid>
		<description><![CDATA[Dubbel este un stil de bere belgiana de fermantatie inalta (ale).  In 1856 calugarii trappisiti de la Abatia Westmalle au fabricat o bere de culoare rosiatic-maronie intunecat, cu gust dulceag si arome de ierburi si fructe, cu o concentratie ridicata de alcool si cu o cantitate dubla de malt pe care au numit-o dubbel. De [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-full wp-image-714" title="dubbel" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/05/dubbel.jpg" alt="" width="200" height="280" />Dubbel este un stil de bere belgiana de fermantatie inalta (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>).  In 1856 calugarii <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/trappist">trappisiti</a> de la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Abbey" target="_blank">Abatia Westmalle</a> au fabricat o bere de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> rosiatic-maronie intunecat, cu gust dulceag si arome de ierburi si fructe, cu o concentratie ridicata de alcool si cu o cantitate dubla de malt pe care au numit-o dubbel.</p>
<p>De mentionat este faptul ca in 1836 aceiasi calugari a fabricat o <a title="bere alba" href="/eticheta/lager">bere alba</a>, cu gust asemanator, insa cu o concentratie mai mica de alcool.  Avand aceasta experienta, calugarii trappisti de la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Abbey" target="_blank">Westmalle</a> au imbunatatit formula berii, ajungand in 1936 la o concentratie de alcool de 7%  din volum aplicand o a doua fermentare in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>.</p>
<p><span id="more-710"></span><br />
Dupa al doilea razboi mondial au aparut mai multe marci de bere de acest fel, numele de <strong>dubbel</strong> definind astazi o bere bruna, obtinuta prin fermentatie la temperaturi inalte (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>) , cu o concentratie de alcool de 7-8% din volum data mai ales de a doua fermentatie direct in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> si cu cantitate dubla de malt, cu <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata si un gust mai puternic decat cel de pilsner, insa putin mai moale decat la berea trippel.</p>
<p>Dintre cele mai populare beri dubbel va recomand: <a title="Westmalle Brewery" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Brewery">Westmalle Dubbel</a> , <a href="http://www.vansteenberge.com/htm/2en/21800en.htm" target="_blank">Bornem Dubbel</a> , <a class="mw-redirect" title="Bières de Chimay" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Bi%C3%A8res_de_Chimay">Chimay Red</a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=710&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Best of British</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 11 May 2009 20:56:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer hunter]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>
		<category><![CDATA[scriitorul berii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=700</guid>
		<description><![CDATA[Best of British este episodul in care Beer Hunter se opreste si la el acasa, prezentandu-ne berile care l-au facut sa iubeasca aceasta licoare]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Best of British este episodul in care Beer Hunter se opreste si la el acasa, prezentandu-ne berile care l-au facut sa iubeasca aceasta licoare<span id="more-700"></span><br />
<script src="http://embed.trilulilu.ro/video/pauzadebere/ab6b3a0d9b0741" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript">// <![CDATA[
show_ab6b3a0d9b0741(448, 386);
// ]]&gt;</script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=700&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bohemian Connection</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Feb 2009 07:24:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bee]]></category>
		<category><![CDATA[bud]]></category>
		<category><![CDATA[budweiser]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>
		<category><![CDATA[Pilsner Urquell]]></category>
		<category><![CDATA[scriitorul berii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=477</guid>
		<description><![CDATA[In acest episod &#8220;the Beer Hunter&#8221; face un popas si la fabricile de bere din Cehia. Nu se poate vorbi de bere fara a pomeni macar de faimosul gust Pilsner Urquell sau de Budweiser [ad]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In acest episod &#8220;the <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Beer Hunter</a>&#8221; face un popas si la fabricile de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83">Cehia</a>. Nu se poate vorbi de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> fara a pomeni macar de faimosul <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> <a href="http://www.pauzadebere.info/jocuri-online_02_2009.html">Pilsner Urquell</a> sau de <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/budweiser">Budweiser</a><br />
[ad]<br />
<script src="http://www.trilulilu.ro/embed-video/pauzadebere/2c784ee45b640d" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript"><!--
show_2c784ee45b640d(448, 386);
// --></script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=477&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea ECO</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 Nov 2008 10:22:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ECO]]></category>
		<category><![CDATA[save planet]]></category>
		<category><![CDATA[save the whales]]></category>
		<category><![CDATA[save world]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=195</guid>
		<description><![CDATA[Pentru a fi in ton cu noua moda ECO (un EMO pentru oameni mari) va informam ca, mai nou, in vestul Europei, dar si in nordul Americii este la mare cautare Berea ECO sau BIO. Cand o bere este ECO? Atunci cand cel putin 95% din ingredientele folosite in fabricare provin din ferme care practica [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/green-beer.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-198" title="Bere ECO" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/green-beer-300x195.jpg" alt="" width="300" height="195" /></a>Pentru a fi in ton cu noua moda ECO (un EMO pentru oameni mari) va informam ca, mai nou, in vestul Europei, dar si in nordul Americii este la mare cautare Berea ECO sau BIO.</p>
<p>Cand o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este ECO? Atunci cand cel putin 95% din ingredientele folosite in fabricare provin din ferme care practica agricultura ecologica, fara a folosi plante modificate genetic sau insecticide, ierbicide, fungicide si alti fertilizanti chimici toxici pentru organism.<span id="more-195"></span></p>
<p>De unde se procura aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>? Berea bio se gaseste in puburi, dar si in supermarkete iar de producerea acesteia se ocupa micile fabricute de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> locale, foarte populare mai ales in Germania si S.U.A.</p>
<p>Dat fiind ca cererea este in crestere, vanzarile crescand cu 30-40% pe an, se pare ca si marii producatori de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> vor intra pe acest segment cu o cerere neacoperita. Anheuser-Busch, Miller si New Bel­gium deja au anuntat testarea sortimentelor lor de bere eco.</p>
<p>La aceasta bere singurul avertisment este dat de cantitatea consumata calitatea ingredientelor fiind garantata eco.</p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tarie-fara-chimicale/" target="_blank">sursa <em>ECO Magazin</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=195&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Winter Beer (bere de iarna)</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2008 21:28:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bere de iarna]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatori]]></category>
		<category><![CDATA[winter]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=158</guid>
		<description><![CDATA[Winter Beer (Bere de iarna) este tipul de bere care isi face aparitia in puburi de la sfarsitul lui octobrie pana in martie.  Bere de iarna este numita si berea de sarbatori deaorece se obisnuieste sa fie preparata pentru a fi consumata in aceasta perioada a anului. Este bine de stiut ca berea mai sus [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/bere-de-iarna.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-159" title="bere-de-iarna" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/bere-de-iarna-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Winter Beer (<a title="Bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Bere</a> de iarna) este <a href="http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html">tipul de bere</a> care isi face aparitia in puburi de la sfarsitul lui octobrie pana in martie.  <a title="Bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Bere</a> de iarna este numita si berea de sarbatori deaorece se obisnuieste sa fie preparata pentru a fi consumata in aceasta perioada a anului.</p>
<p>Este bine de stiut ca berea mai sus amintita nu este o inventie moderna, o gaselnita a oamnilor din marketingul de azi. In perioana europei pagane era preparata o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentru celebrarea solstitiului de iarna. Din cauza ca deja era mai frig se prefa ca berea sa contina mai mult alcool decat berea consumata vara. Mai tarziu, manastirile in care era fabricata berea au creat un anume tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentru pelerinii prezenti la celebrarea Craciunului.[ad]<br />
<span id="more-158"></span><br />
Berea de iarna nu se incadreaza intr-un stil anume insa toate au o concentratie de alcool peste medie. Din aceasta cauza sunt preferate <a href="http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html">stilurile de bere</a>: <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> veche, strog <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>, <a href="http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html">barleywine</a> si strong <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>. O bere cu peste 6,5-7% volum alcool se consuma la temperatura de 7-10 grade celsius.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=158&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Barleywine (vin de cereale)</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 08 Oct 2008 07:24:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[tare]]></category>
		<category><![CDATA[vin de cereale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=749</guid>
		<description><![CDATA[Contrar denumirii barleywine (vin de cereale) este defapt o bere insa este denumita vin datorita tariei. Aceasta bere apare prin secolul al XIX-lea in Anglia si isi are originile in berea de martie de la Oktoberfest consumata in secolul al XVIII-lea. Este o bere de tip Ale, concentratia de alcool fiind de la 8-12% din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-full wp-image-752" title="barleywine" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/barleywine.jpg" alt="" width="250" height="155" />Contrar denumirii <strong>barleywine</strong> (vin de cereale) este defapt o bere insa este denumita vin datorita tariei. Aceasta bere apare prin secolul al XIX-lea in Anglia si isi are originile in berea de martie de la Oktoberfest consumata in secolul al XVIII-lea.</p>
<p>Este o bere de tip <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong>, concentratia de alcool fiind de la 8-12% din volum, insa uneori concentratia de alcool este de chiar 16% din volum.<span id="more-56"></span>[ad]</p>
<p>Majoritatea berilor de acest fel sunt de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> neagra rosiatica, unele avand o nuanta mai deschisa spre aramiu dens. Gustul este  de bere are si o nuanta acrisoara asemanatoare berii <a title="lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">lambic</a>. Fiind o bere tare se recomanda consumul acesteia la temperatura de 15-16 grade Celsius cu o <a title="mancare" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">mancare</a> mai consistenta.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=56&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea Trappist</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Sep 2008 11:44:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=687</guid>
		<description><![CDATA[Berea trappist este facuta de sau sub directa indrumare a calugarilor catolici din ordinul Trappist cunoscuti si ca O.C.S.O (Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae). Numele de trappist vine de la localitatea franceza La Trappe de unde este original ordinul monahal. Ordinul are peste 170 de manastiri in toata lumea, insa maestrii berari sunt doar in sapte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/images.jpeg"><img class="alignright size-full wp-image-693" title="Beri Trappist" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/images.jpeg" alt="" width="108" height="121" /></a>Berea trappist este facuta de sau sub directa indrumare a calugarilor catolici din ordinul <strong>Trappist</strong> cunoscuti si ca <strong>O.C.S.O</strong> (<em>Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae</em>).</p>
<p>Numele de trappist vine de la localitatea franceza <strong>La Trappe</strong> de unde este original ordinul monahal. Ordinul are peste 170 de manastiri in toata lumea, insa maestrii berari sunt doar in sapte din ele: sase in Belgia (<em>Orval, Chimay, Westvleteren, Rochefort, Westmalle</em> si <em>Achel</em>) si una in Olanda (<em>Koningshoeven</em>). Acestea au si dreptul sa foloseasca logo <em><strong>Authentic Trappist Product</strong>. </em><span id="more-50"></span><br />
[ad]<br />
<a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/westmallemonkalonesmall_2.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-694" title="westmallemonkalonesmall_2" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/westmallemonkalonesmall_2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Berile trapist sunt de tip <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong>, fermentate la suprafata si imbuteliate si distribuite doar in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>. In functie de tarie si <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> ele se impart in 3 mari categorii: <strong>single</strong> (pana in 7% volum alcool), <strong>double</strong> (de 8%volum alcool) si <strong>triple</strong> (de 9% volum alcool)</p>
<p>Pe langa modul de fabricare strict supravegheat de acest ordin monastic, berea trappist se deosebeste prin <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> si combinatia de arome. Datarita buchetului de arome specific taria acestei beri este insesizabila, fiind o bere recomandata la fripturi cu <a title="carne" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">carne</a> rosie sau vanat.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=50&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lambic</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Sep 2008 20:30:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=559</guid>
		<description><![CDATA[Lambic este un tip de bere foarte diferita. Numele ei vine de la oraselul belgian Lembeek aflat apropiere de Brussel Particularitatea acestui tip de bere este modul de fermentare. Berea Lambic este produsa in urma fermentatiei spontane Procesul de fermentatie spontana consta in expunerea mustului de bere la bacteriile din aerul de pe valea raului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-in-pahar.jpg"><img title="lambic-in-pahar" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-in-pahar-119x150.jpg" alt="" width="116" height="144" align="right" /></a><strong>Lambic</strong> este un tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> foarte diferita. Numele ei vine de la oraselul belgian <span style="font-family: Arial,Helvetica,Sans Serif;"><strong><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Lembeek" target="_blank">Lembeek</a> </strong>aflat apropiere de </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelles" target="_blank"><span style="font-family: Arial,Helvetica,Sans Serif;">Brussel<br />
</span></a></p>
<p>Particularitatea acestui tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este modul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a>. Berea <strong>Lambic</strong> este produsa in urma <em><strong>fermentatiei spontane</strong></em></p>
<p>Procesul de <em><strong>fermentatie spontana</strong></em> consta in expunerea mustului de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> la bacteriile din aerul de pe valea raului <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Senne">Zenne</a> si depunerea drojdiei salbatice la suprafata. Acest proces neobisnuit de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> a berii ii da mai tarziu bauturii o savaore aparte: o tenta de vin de sec  si un gust de fruct putin acrisor.<span id="more-42"></span><br />
[ad]<br />
Palticularitatile nu se opresc aici. In berea <strong>lambic</strong> hameiul adaugat trebuie sa fie uscat si aerisit cel putin 3 ani pentur a-si pierde <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> ce da savoarea binecunoscuta. Aici hameiul este parte din <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> numai datorita faptului ca are proprietati in conservarea bauturii. Din cazua ca hameiul este vechi, cantitatea adaugata va fi de 3-4 ori mai mare.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/adaugare-cirese.jpeg"><img class="alignright" title="adaugare-cirese" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/adaugare-cirese-150x150.jpg" alt="" width="126" height="126" align="left" /></a>Fermentarea se face deci &#8220;la vedere&#8221; in bazine mari, descoperite aflate in incaperi unde ferestrele nu sunt inchise pentru a permite patrunderea aerului de afara putator de bacterii <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> drojdiei salbatice.</p>
<p>Dupa fermentarea berii aceasta este pusa in butoaie, pentur limpezit si maturare. Dupa un an aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este considerata &#8220;tanara&#8221; si se gaseste prin puburile belgiene. Procesul de maturare poate continua peste 3 ani, existand anumite categorii de lambic pentru care maturarea dureaza peste 6 ani.</p>
<p>Dupa primul an, pentru a stimula fermentarea intr-o anumita categorie de lambic se adauga zahar din fructe, insa direct <a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic.jpg"><img title="lambic" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-150x150.jpg" alt="" width="127" height="127" align="right" /></a>cu fructe: cirese, caise, fructe de padure. Aceasta este defapt adevarata bere de fructe si nu cea cu adaosuri de siropuri sau alti aditivi si stimulenti alimentari.</p>
<p>Tipurile de lambic sunt: <strong>Lambic pur</strong>, <strong>Gueze</strong> (un amestec de lambic tanar de un an si lambic de 2-3 ani), lambic de fructe, <strong>Faro</strong> (lambic tanar slab alcoolizat si la care pentru carbonatie se adauga zahar brun; se consuma in general doar draught) si <strong>Mars</strong> (bere lambic slaba fara adaos de zahar pentru fermentatie; varianta traditionala pentru <strong>faro</strong> si necomerciala)</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=42&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tipuri de bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Sep 2008 11:17:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=447</guid>
		<description><![CDATA[Dupa modul de preparare al berii se disting doua mari categorii de bere Ale si Lager. Exceptie fac berile care in procesul de fabricare folosesc o metoda hibrida. Berile Ale sunt beri tinere sau proaspete obtinute printr-o fermentare de scurta durata, fara a mai fi nevoie de imbatranirea acesteia. La inceputuri Ale era denumita doar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/berici.jpg"><img title="berici" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/berici-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" align="right" /></a>Dupa modul de preparare al berii se disting doua mari categorii de bere <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> si <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong>. Exceptie fac berile care in procesul de fabricare folosesc o metoda hibrida.</p>
<p>Berile <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> sunt beri tinere sau proaspete obtinute printr-o fermentare de scurta durata, fara a mai fi nevoie de imbatranirea acesteia. La inceputuri <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> era denumita doar bautura cu adaos de <a title="hamei" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">hamei</a>, berea fiind doar din cereale. Intre timp, <a href="http://www.pauzadebere.info/scurta-istorie-a-berii-evul-mediu_08_2008.html" target="_self">datorita proprietatilor de conservare ale hameiului folosirea acestuia din urma in reteta a devenit obligatorie</a>. Aceasta metoda de fabricare a bere este foarte populara intre berarii anglo-americani, fermentarea drojdiei avand loc in straturile superioare, la temperatura camerei.<span id="more-35"></span><br />
[ad]<br />
La randul ei berea <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> se imparte in mai multe tipuri printre care amintim: <strong>Porter</strong>, <strong>Bitter</strong>, <strong>Stout</strong>, <strong>Barley Wine</strong>, <strong>Trapist</strong>, <strong>Alt</strong>, <strong><a title="Lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">Lambic</a>, Pale, Irish Ales</strong></p>
<p>In ceea ce priveste concentratia de alcool, aceasta este variabila, insa mare parte, berile <strong>Ale</strong> sunt considerate ca fiind medii si tari.</p>
<p>Berile <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong> au procese de fermentare mai indelungate, urmate de o imbatranire la rece. In germana <strong><a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a></strong> inseamna <strong>depozit</strong>. Deoarece vara temepratura nu era propice pastrarii berii, berarii germani foloseau pivnite si pesteri in Alpi unde temperatura era intre 2-5 grade Celsius. Astfel, berea depozitata era lasata la imbatranit. De un exemplu, berea de la Oktoberfest este facuta in primavara in martie si lasata cel putin 6 luni in depozite.</p>
<p>Desi considerata ca fiind o bere slaba exista si beri <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong> cu concentratie mai ridicata de alcool, mai ales cele de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> neagra si aramie.</p>
<p>Cele mai cunoscute tipuri de beri <strong>Lager</strong> sunt: <strong>Pilsener</strong> (dupa <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> ceheasca), <strong>Pale Lager</strong>, <strong>Bocks</strong>, <strong>Doperbocks.</strong></p>
<p>Am amintit si de metoda hibrida de fabricare a berii. Un tip de bere hibrid este <strong>Alt</strong> sau <strong>Altbier </strong>. Este o bere de tip <strong>Ale</strong> care este supusa si unei fermentari secundare la temperatura scazuta asemeni berii<strong> Lager.</strong></p>
<p>Alte tipuri de bere hibrid sunt <strong>Cream Ale</strong> si <strong>Ice</strong>.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=35&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

