PAUZA de BERE » Istoria berii

Berea in Egiptul Antic

RomeoS — Thu, 30 Apr 2009 09:48:45 +0000

Nu avem cum sa trecem cu vederea prezenta berii si in civilizatia Egiptului Antic unde era o bautura tuturor: deopotriva pentru adulti, cat si pentru copii.

Pentru a intelege importanta berii in Egiptului Antic si cat era de pretuita era aceasta bautura trebuie sa avem in vedere si legendele legate de originile acestei bauturi. Vechii egipteni credeau ca insusi Osiris , zeul lumii de dupa moarte, i-a invatat pe omeni cum sa-si fabrice berea. Acesta este si unul din motivele pentru care berea nu lipsea de la ospetele si ceremoniile inchinate zeului mai sus amintit.

Excesele in consumul de bere erau la ordinea zilei in randul aristocratiei, asa ca scenele in care sclavii isi ajutatu stapanii sa vomite in timpul betiei erau considerate ca facand parte din ospat.

Mult timp s-a crezut ca berea Egiptului Antic era de calitate slaba, fabricata prin fermentarea in apa a painii. Berea astfel rezultata era mai consistenta si era considerata si aliment fiind folosita pentru plata muncii mai ales in patura saraca. Nici nobilimea nu refuza un ulcior de bere, insa de o calitata mult superioara.

[ad]Berea consumata de bogati nu mai avea acea consitenta data de prezenta painii fermentate. Berea era strecurata si filtrata dupa fermentare si consumata in amestecuri cu diferite siropuri de fructe sau extracte de ierburi medicinale sau miere de albine. Astfel, in cele mai rafinate combinatii de gust berea era oferita ca ofranda zeilor, cat si mortilor, in mormintele celor bogati fiind gasite importante cantitati de bere.

Heroglific, berea este reprezentata de un ulcior . Dat fiind activitatile in care apare berea la vechii egipteni acest semn mai este folosit si in continutul cuvintelor si expresiilor: trimbut, a bea, mancare si bautura, servitor. Devenind atat de populara nici un faraon nu a indraznit sa perceapa o taxa pentru consumul sau producearea acestei bauturi alcoolice. Abia Cleopatra (69-30 i.Hr.), din dinastia Ptolemeilor, de neam grec a fost cu ideea impozitarii alcoolului inclusiv din bere, la fel ca orice guvern din ziua de azi.

Recent, in 1996, Delwen Samuel de la Universitatea din Cambridge , prin analiza microscopica a berii gasite in ulcioarele din morminte, a constatat ca nu toata berea era de calitate slaba si era procesata doar prin fermentarea painii in apa. Astfel, pentru cei bogati, la fabricarea berea se utilizau malt de orz, dar si un tip de grau, emmer, in loc de hamei. Urmarind rezultatele cercetarilor, cat si retetele si descrierile procesului de fabricare al berii gasite in scrierile heroglifice s-a fabricat berea Egiptului Antic sau berea faraonilor: King Tut Ale

Reinheitsgebot – Legea Germana a Puritatii

RomeoS — Thu, 11 Sep 2008 09:58:32 +0000

Reinheitsgebot – Legea Germana a Puritatii sau Legea Bavariana a Puritatii a fost promulgata in Bavaria pe 23 aprilie 1516 si este cea mai vehe directiva privind protectia consumatorului de bere.

In textul initial era prevazut ca la producerea de bere se foloseste doar apa, orz si hamei. Astazi Reinheitsgebot nu mai face parte in aceeasi forma din legislatia germana fiind inlocuita in 1993 de Vorläufiges Deutsches Biergesetz

Initial nici drojdia de bere nu era mentionata si numai abia dupa anul 1800 cand Luis Pasteur a descoperit micro-organismale ce duc la fermentare. Asta nu inseamna ca berea germana nu fermenta cu drojdie. Pur si simplu aceste microorganisme se gaseau in butoaiele cu must de bere puse la fermentat.
[ad]
Germanii sunt foarte mandrii de aceasta lege si cu toate ca standardele europene le permit producatorilor sa mai adauge si alte ingrediente ei respecta traditia. Belgienii, la multe beri adauga ierburi, fructe si alte cereale, iar romanii de la Timisoareana adauga porumb ingrediente ce berarii germanii nu le concep intr-o bere.

Binenteles ca Legea nu a scapat de critici chia in tara ei si au fost cazuri de incalcare a acesteia si de incercare de modificare a acesteia in urma unor procese impotriva statului.

Omul preistoric ar fi devenit agricultor pentru a bea bere

RomeoS — Wed, 10 Sep 2008 19:35:06 +0000

Istoricul biolog german Josef H. Reichholf sustine in noua sa carte “De ce au devenit oamenii sedentari” ca trecerea la agricultura, acum zece mii de ani, care a pornit asa numita revolutie a neoliticului, nu s-a produs in scopuri prioritare, sau pentru ameliorarea alimentatiei, ci de dragul… berii. Potrivit profesorului, agricultura nu a aparut pentru compensarea unor lipsuri, ci, dimpotriva, intr-o perioada de abundenta, in conditiile in care primele regiuni de asezare a omului sedentar erau pline de animale salbatice, omul din neolitic a continuand de altfel sa vaneze si sa culeaga fructe pentru a se hrani, relateaza ziarul “Estrella Digital”, consultat de Agerpres.[ad]
Profesor la Universitatea Politehnica din Munchen, Reichholf considera total gresita teoria ca omenirea a inceput sa cultive cereale, renuntand la viata nomada si stabilindu-se permanent intr-un anumit loc, pentru a se hrani mai bine. “Aceasta viziune comuna confunda cauzele si efectele. Cand vanatorii si culegatorii si-au abandonat modul de viata si alimentatia traditionala a intervenit un alt avantaj initial”, a explicat expertul, care subliniaza ca principiul “cultivarii plantelor nu a adus in sine nici un avantaj semnificativ pentru supravietuire”. Potrivit profesorului german, culturile initiale erau mult prea reduse, iar munca pamantului prea grea, fapt ce nu putea garanta supravietuirea unei comunitati doar prin agricultura si ca omul din neolitic a continuat dealtfel sa vaneze si sa culeaga fructe pentru a putea subzista. In acest sens, Reichholf considera la fel de gresita si teoria ca in primele regiuni de asezare a omului sedentar, in teritoriul asa-numit semiluna cuprins intre Egipt si Mesopotamia, exista putin vanat si multa vegetatie. “Este total diferit”, asigura expertul, care considera ca aceste regiuni erau bogate in vanat, motiv pentru care nu era nevoie sa fie abandonata aceasta forma de subzistenta si ca este total absurda teoria ca o regiune bogata in vegetatie era lipsita de animale salbatice. “Din contra, eu afirm ca agricultura a aparut dintr-o situatie de abundenta. Omenirea a inceput cultivarea cerealelor si a graului ca un complement alimentar. Intentia initiala, nu era de a face paine din grau, ci de a fabrica bere, cu ajutorul fermentatiei”, a declarat presei Reichholf, cu prilejul prezentarii cartii sale. El a asigurat ca oamenii au simtit intotdeauna nevoia de a atinge starea de euforie cu ajutorul drogurilor naturale care “transmit senzatia de transcendenta, de abandonare a propriului corp”.

citeste continuarea in ZIUA

GAMBRINUS – protectorul berarilor si regele berii

RomeoS — Fri, 22 Aug 2008 11:22:12 +0000

Gambrinus este un rege legendar din Flandra secolului al XIV-lea si este considerat protectorul berii si al berarilor. Istoricii considera ca acest personaj legendar este aceeasi persoana cu Ioan cel Neinfricat , considerat ca fiind inventatorul berii cu hamei. El este sarbatorit in Europa si America de Nord pe data de 11 Aprilie.
[ad]
Urmand etimologia latina a numeluiGambrinus ar fi fost initial Ganeae Birrinus adica “cel care a baut in taverna” de asemenea exista voci care considera ca acest cuvant a derivat din celticul camba care se refera la o halba de bere.

Din cauza semnificatiiei care o are Gambrinus multe beri si berarii din America de Nord si Europa si-au luat acest nume: Rosé de Gambrinus in Belgia; Beraria Gambrinus din Plze?, Cehia; Gambrinus de Mulhouse din Alsacia, Franta; The Gambrinus Brewing Company, Ohio, SUA; Braseria Gambrinus din Marsala (Sicilia), Italia si chiar si in Romania berea Gambrinus.

Berea in Evul Mediu

RomeoS — Wed, 20 Aug 2008 07:48:16 +0000

In evul mediu, berea era cea mai intalnita bautura. Era consumata de toate clasele sociale, mai ales in zonele unde clima defavoriza cultivarea strugurilor. De semenea era considerata si o resursa de calorii. In zonele sudice, unde vinul era cel mai popular, berea era bautura claselor de jos.

Deoarece nimeni nu putea garanta puritatea apei si pentru ca in acea perioada molimile se raspandeau mai ales prin apa (holera) era preferata berea. De ce? In procesul de fabricare apa fiind fiarta se purifica de micoro organisme.

Desi era foarte populara ca bautura, savantii vremii nu o apreciau, mai ales din cauza arabilor, care nu aveau nimic in comun cu aceasta bautura, si a grecilor, care puneau mare pret pe vin si care au influentat lumea stiintifica a vremii. Astfel, in 1256, medicul Aldobrandino (Aldebrandin ) de Siena spunea despre bere ca: “Dar, de la ingredientele care se face, de la ov?z, orz sau de grau, aceasta (berea) d?uneaza la cap si stomac, cauzeaza o respiratie urat mirositoare si ruinarea dintilor , umple stomacul cu vapori rai, si, ca urmare a amestecului cu vin oricine se imbata rapid; dar nu au proprietatea de a facilita urinarea si a fac carnea alba si de buna.” Nu stim daca se referea la carnea pentru friptura sau la carnea de om.
[ad]
Folosirea hameiului in bere este atestata in scris in anul 822 de un abate carolingian si este reluata in 1067 de catre Hildegard von Bingen in scrierile ei: “Daca cineva doreste sa se faca o bere din ovaz este preparata si cu hamei“. Aroma berii cu hamei este cunoscuta cel putin din secolul al IX-lea, dar hameiul a fost adoptat gradual din cauza dificultatilor in calcularea proportiilor corecte de ingrediente pentru retetele de bere. Inainte era folosit un amestec de ierburi care insa nu aveau aceleasi proprietati de conservare ca si hameiul. Din aceasta cauza, berea preparata era pentru consumul imediat, neputand fiind comercializata decat local, exportul acesteia lipsind cu desavarsire. Singura alternativa pentru conservare era marirea concentratiei de alcool, insa aceasta crestea cheltuielile de producere.

In secolul al XIII-lea, in orasele din Germania, a fost perfectata reteta berii, avand aefect in cresterea calitatii si dar si perioadei de pastrare. Cresterea valabilitatii produsului combinat cu standardizarea butoaielor de bere au permis exportul la scara mare. Tot in orasele germane s-a facut pionerat in standardizarea, persfectionarea si profesionalizarea fabricarii berii. Astfel, berea facuta in casa de 1-2 persoane, a fost inlocuita cu succes de berea facuta in fabricute de 8-10 persoane. Acest mod de fabricare s-a raspandit ulterior, in secolul al XIV-lea si in Olanda, iar mai tarziu in Flandra si Brabant (pe teritoriul Belgiei de azi) ajungand in Anglia in secolul al XV-lea.

Tot in secoul al XiV-lea, in Anglia, apar legi care obliga folosirea hameiului la fabricarea berii. Aceste legi au nemultumit taranimea, deoarece acestia considerau ca acest ingredient strica gustul berii. revoltele au fost oprimate cu brutalitate.

Cu toate acestea, in Europa, cea mai mare parte a berii consumate era facuta in casa. In 1516, William IV, duce de Bavaria, adopta Reinheitsgebot sau Legea Germana a Puritatii , care stabileste clar ingredientele berii: apa, orz si hamei. Dorjdia de bere a fost adaugata pe lista abia in 1857 in urma descoperirii acesteia de catr Pasteur

Berea in Antichitate

RomeoS — Thu, 14 Aug 2008 14:25:39 +0000

Berea este considerata ca fiind cea mai veche bautura din istoria omenirii. Este datata ca a aparut pe masa oamenilor incepand cu mileniul al 6-lea, inainte de Hristos. Cel mai probabil, procesul de fermentare s-a descoperit prin udarea din greseala a painii. Apoi, fermentarea a fost redescoperita de mai multe ori, independent, in diferite triburi, dezvoltandu-se astfel diferite feluri de bere.
Cele mai vechi urne de bere descoperite provin din Mesopotania mileniului al 4-lea, inainte de Hristos.
Se pare ca berea era mult mai graoza, mai intunecata la culoare, slab alcoolizate si hranitoare. Din aceasta cauza unii lucratori erau platiti in bere. In timpul lui Hammurabi in Codul de Legi sunt incluse reglementari privind procesul de fabricare si comercializare a berii pentru protejarea consumatorilor. Pedeapsa pentru cei care “botezau” berea sau furau la cantar din bere era inecul. Cercetataorii au descoperit chiar si retete scrise cu litere cuneiforme pe table de lut, cea din imagine fiind expusa la muzeul din New York.
Berea s-a dezvoltat mai ales la popoarele sedentare, cultivatoare de cereale.
Nu puteau lipsi din acest tablou nici egiptenii. Acestia considerau berea un aliment ce nu trebuia sa lipseasca din dieta zilnica a fiecaruia.
Berea era importanta si pentru cei din Roma timpurie, insa in timpul Republicii Romane vinul a inlocuit berea de pe mesele romane. Pentru ca triburilor germanice erau mari amatoare de bere, romanii au considerat-o bautura barbara.
Si tracii cunosteau berea pe care si-o fabricau din secara.
Binenteles ca si chinezii au avut berea lor, produsa cu 5000 de ani in urma, denumita kui.

informatii preluate de pe wikipedia.org