<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>PAUZA de BERE &#187; Cultura berii</title>
	<atom:link href="http://www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.pauzadebere.info</link>
	<description>...bere la blog</description>
	<lastBuildDate>Mon, 28 Nov 2011 21:09:38 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Berea de ghimbir</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 28 Nov 2011 20:23:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[bere de ghimbir]]></category>
		<category><![CDATA[gimbir]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=2141</guid>
		<description><![CDATA[Stiati ca berea de ghimbir nu este propriu zis o bere? Este mai degraba un cidru sau cel mult o bere hibrida. Fabricata initial in Anglia, pe la mijlocul secolului ecolul al 18-lea, berea de ghimbir devine populara in tot spatiul anglo-saxon, cu precadere in toata Britania, SUA si Canada. Testand mai multe beri de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Stiati ca berea de ghimbir nu este propriu zis o <a href="http://www.winery-outlet.com/bere" target="_blank">bere</a>?</p>
<p><a class="lightbox" title="Bere de ghimbir" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/11/berea-de-ghimbir.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-2152" title="Bere de ghimbir" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/11/berea-de-ghimbir.jpg" alt="Bere de ghimbir" width="150" height="163" /></a>Este mai degraba un cidru sau cel mult o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> hibrida. Fabricata initial in Anglia, pe la mijlocul secolului ecolul al 18-lea, berea de ghimbir devine populara in tot spatiul anglo-saxon, cu precadere in toata Britania, SUA si Canada.</p>
<p>Testand mai multe beri de ghimbir am gasit la acestea un singur lucru comun: ghimbirul este folosit doar ca ingredient pentru <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> si gust si nu pentru <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> fiind slab alcoolizata.</p>
<p>Ca materie de fermantare, in general, se folosesc zaharuri direct procesate, prepararea berii de ghimbir fiind asemanatoare cu al socatei traditionale romanesti: lucul florii de soc e luat de radachina de ghimbir. Dat fiind ca ghimbirul nu este o cereala, acesta este motivul pentru care conside berea de ghimbir mai apropiata de cidru. In plus, am intalnit beri de ghimbir, care folosesc ca material de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> zaharurile din fructe, produsul fiind un cidru <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> de ghibir.</p>
<p>Aminteam la inceput si de faptul ca berea de ghimbir poate fi considerata si o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> hibrida. In acest caz e vorba de o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, fermantata din cereale (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> sau <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>) la care se adauga in procesul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> si radacina de ghimbir. aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este mai puternic alcoolizata, avand caracteristicile unei beri, dar <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> si gust imbogatite de prezenta ghimbirului.</p>
<p><a href="Bere de ghimbir" target="_blank"><em>sursa foto</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=2141&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-de-ghimbir_11_2011.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pilsner Urquell &#8211; clasic</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/pilsner-urquell-clasic_06_2011.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/pilsner-urquell-clasic_06_2011.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 17 Jun 2011 16:24:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[afis]]></category>
		<category><![CDATA[clasic]]></category>
		<category><![CDATA[Pilsner Urquell]]></category>
		<category><![CDATA[poster]]></category>
		<category><![CDATA[reclama]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=2089</guid>
		<description><![CDATA[O reclama la Pilsner Urquell de la anii 1900]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>O reclama la <strong>Pilsner Urquell</strong> de la anii 1900<br /><span id="more-2089"></span><br />
<img title="Pilsner Urquell - classic ad" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/06/PU1900.jpg" alt="Pilsner Urquell - classic ad"></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=2089&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/pilsner-urquell-clasic_06_2011.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ninkasi &#8211; zeita berii</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/ninkasi-zeita-berii_06_2011.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/ninkasi-zeita-berii_06_2011.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 16 Jun 2011 07:43:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[antichitate]]></category>
		<category><![CDATA[istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[sumer]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=2076</guid>
		<description><![CDATA[Vechii sumeriani, fiind mari iubitori ai berii, aveau si o zeita a acestei licori, pe nume Ninkasi. Se credea ca ea ar fi creat reteta berii acum 4000 de ani daruind-o oamenilor. Este considerata ca fiind cea mai veche zeitate a berii, fiind venerata incepand cu anii 3500 I.C. In acele timpuri, berea ce era [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Vechii sumeriani, fiind mari iubitori ai berii, aveau si o zeita a acestei licori, pe nume Ninkasi. Se credea ca ea ar fi creat <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> berii acum 4000 de ani daruind-o oamenilor.<br />
<span id="more-2076"></span><br />
<a class="lightbox" title="Ninkasi" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/06/ninkasi.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-2079" title="Ninkasi" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2011/06/ninkasi-200x300.jpg" alt="" width="200" height="300" /></a><br />
Este considerata ca fiind cea mai veche zeitate a berii, fiind venerata incepand cu anii 3500 I.C. In acele timpuri, berea ce era preparata era doar de <a title="fermentatie inalta" href="/eticheta/ale">fermentatie inalta</a> / ale  si fara <a title="hamei" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">hamei</a>, fiind servita exclusiv de femei.  In plus, uneori la fermentare erau adaugate ierburi aromate, fructe sau  miere. Astfel, bautura rezultata era mai groasa, fiind considerata mai mult aliment. Abia mai tarziu, babilonienii au adaugat un pai pentru a bea doar lichidul. Ca <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a>, acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> se apropie foarte mult de Christmas ale.</p>
<p>In 1988 Beraria Anchor a inceput un proiect pentru a recrea berea adusa de Ninkasi. Tot acest efort a fost cunoscut ca fiind <a title="Sumerian Beer Project" href="http://www.anchorbrewing.com/beers/ninkasi.htm" target="_blank">Sumerian Beer Project</a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=2076&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/ninkasi-zeita-berii_06_2011.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere la bloggeri</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Oct 2010 20:24:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere germana]]></category>
		<category><![CDATA[blog]]></category>
		<category><![CDATA[degustare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1976</guid>
		<description><![CDATA[Vineri, pe 17 octombrie, am luat parte la un eveniment foarte asteptat. La rugamintile mele si cu sprijinul Beer O`Clock , JollyBeers au poposit si in Bucuresti pentru o degustare de bere ca la carte. De ce &#8220;ca la carte&#8221; ? Pentru ca maestrul de &#8220;ceremonii&#8221; a fost maestrul berar german Joachim Reuling. Pentru ca [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Vineri, pe 17 octombrie, am luat parte la un eveniment foarte asteptat. La rugamintile mele si cu sprijinul <strong><a href="http://www.beeroclock.ro/ro/home/" target="_blank">Beer O`Clock</a> </strong>,<a href="http://www.jollybeers.net/" target="_blank"> <strong>JollyBeers</strong></a> au poposit si in Bucuresti pentru o degustare de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> ca la carte. De ce &#8220;ca la carte&#8221; ? Pentru ca maestrul de &#8220;ceremonii&#8221; a fost maestrul berar german <strong>Joachim Reuling</strong>. Pentru ca tabloul sa fie complet, am apelat si la ajutorul lui <a href="http://clickio.ro/" target="_blank">Ionu</a>t pentru a invita parte din bloggerii ce erau in Bucuresti la acel moment.<span id="more-1976"></span></p>
<p>Veti spune acum ca am scris articolul prea tarziu, la aproape o saptamana. Ei bine am dorit ca intai, sa mai apara cateva pareri si pe site-urilor celorlanti participanti si apoi voi veni si eu cu articolul. Astfel, au scris despre acest eveniment:&nbsp; <strong><a href="http://alexandrunegrea.ro/2010/09/22/nu-stiam-multe-lucruri-despre-bere.html" target="_blank">Alexandru Negrea</a></strong> ,<strong><a href="http://www.alexradescu.ro/" target="_blank"> Alex Radescu</a></strong> , <strong><a href="http://www.arhiblog.ro/2010/09/degustare-de-bere.html" target="_blank">Arhi</a> , </strong><strong><a href="http://raluxa.com/evenimente-de-rang-inalt/what-time-is-it-its-beer-oclock/" target="_blank">Raluxa</a> , </strong><a href="http://maldita.ro/beer-oclock.html" target="_blank"><strong>Daniela</strong></a> , <strong><a href="http://chinezu.eu/2010/09/21/daca-nu-ati-fost-la-o-degustare-de-bere-pacat/" target="_blank">Chinezu</a> , </strong><a href="http://www.titusblog.net/2010/09/berea-de-vineri-seara/"><strong>Titus</strong></a> si <a href="http://www.adihadean.ro/2010/09/lec%C8%9Bia-despre-bere/"><strong>Adi Hadean</strong></a> . Se pare ca au fost incantati !</p>

<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00596' title='Alex Radescu'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00596-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Alex Radescu" title="Alex Radescu" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00594' title='Ready to...'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00594-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Ready to..." title="Ready to..." /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00574' title='Hamei capsulat'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00574-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Hamei capsulat" title="Hamei capsulat" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00591' title='St. Georgen'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00591-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="St. Georgen" title="St. Georgen" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00585' title='...acum o savurez'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00585-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="...acum o savurez" title="...acum o savurez" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00578' title='Degustatorii 2'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00578-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Degustatorii 2" title="Degustatorii 2" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00587' title='Joachim pregateste testele'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00587-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Joachim pregateste testele" title="Joachim pregateste testele" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00590' title='Joachim si Olivia'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00590-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Joachim si Olivia" title="Joachim si Olivia" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00593' title='Adi si Chinezu'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00593-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Adi si Chinezu" title="Adi si Chinezu" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00599' title='Malturi'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00599-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Malturi" title="Malturi" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00576' title='Degustatorii1'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00576-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Degustatorii1" title="Degustatorii1" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/dsc00573' title='Hamei conuri'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/09/DSC00573-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Hamei conuri" title="Hamei conuri" /></a>

<p>Nu voi continua sa prezint acum si fiecare <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> degustata, pentru ca voi reveni cu recenzii pentru fiecare din acestea. Pentru cei ce doresc totusi mai multe informatii, ii invit sa citeasca si articolele scrise de ceilalti bloggeri, iar pentru a va convinge de calitatea berilor respective va invit sa dati o fuga pe la <strong><a href="http://www.beeroclock.ro/ro/home/" target="_blank">Beer O`Clock</a></strong> sau sa va comandati de la <a href="http://www.jollybeers.net/magazin/" target="_blank"><strong>magazinul JollyBeers</strong></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1976&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-la-bloggeri_10_2010.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere afumata: Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Apr 2010 08:15:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bere afumata]]></category>
		<category><![CDATA[bere germana]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1530</guid>
		<description><![CDATA[Acum 2 luni, am avut o discutie cu un domn foarte amabil din Covasna. Dupa cum va-ti dat seama, discutia a fost despre bere, insa nu orice bere, ci bere afumata. Am convenit ca voi degusta cand voi avea ocazia acest stil de bere foarte popular mai ales in orasul bavarez Bamberg. Am fost avertizat [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Acum 2 luni, am avut o discutie cu un domn foarte amabil din Covasna. Dupa cum va-ti dat seama, discutia a fost despre bere, insa nu orice bere, ci <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">bere afumata</a>. Am convenit ca voi degusta cand voi avea ocazia acest stil de bere foarte popular mai ales in orasul bavarez <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bamberg" target="_blank">Bamberg</a>.<span id="more-1530"></span></p>
<p>Am fost avertizat sa nu ma astept la gustul berii care il stie romanul (mai precis de Pilsner). L-am asigurat ca fiind un pasionat de bere, inclusiv de bere belgiana, ma astept ca aceasta bere sa fie deosebita si nu m-am inselat.</p>
<p><a class="lightbox" title="Pachetul de bere afumata" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/bere-afumata.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1750" title="Pachetul de bere afumata" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/bere-afumata-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a>Ulterior am primit un pachet cu 6 beri la jumatate de litru: asa ca va voi impartasi din experienta.</p>
<p><a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen</a> este o bere de <a title="fermentatie joasa" href="/eticheta/lager">fermentatie joasa</a> (lager) bavareza. Supunandu-se rigorilor legiii puritatii berii, si de aceasta  data, bavarezii au cautat sa imbunatateasca gustul fara sa adauge alte ingrediente, decat cele permise (apa, <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a>, hamei, drojdie)</p>
<p>Ce au facut? In procesul de fabricare a maltului orzul este afumat cu fum de crengi de fag. In rest, procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager. Maltul original <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">afumat</a> este cunoscut sub denumirea de Schlenkerla.</p>
<p><a class="lightbox" title="Maerzen" href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/maerzen.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1751" title="Maerzen" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/04/maerzen-149x300.jpg" alt="" width="149" height="300" /></a>Tocmai acest <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> afumat ii da o <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> specifica, asemanatoare cu cea a perelor afumate facute de bunica la tara.  Este o bere aspra, cu personalitate si o recomand la fripturi inabusite si la vanat. Aspectul este de bere neagra, insa are o tenta de <a title="dunkel" href="http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html">dunkel</a>. Datorita aromei pronuntate se poate consuma si la 7-10 grade. Daca este rece, efectul imediat va fi de tulburare, insa dupa ce se &#8220;linisteste&#8221; veti avea o licoare clara, negru-rosiatica.</p>
<p><strong>Producator: </strong><a href="http://www.aechtschlenkerlarauchbier.de" target="_blank">Aecht Schlenkerla Rauchbie</a></p>
<p><strong>Stil</strong>: <a href="http://www.bereafumata.ro/" target="_blank">lager afumat</a></p>
<p><strong>ABV: </strong>5,1%In rest procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager.</p>
<p><strong><a title="Culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Culoare</a>: </strong>neagra rosiatica</p>
<p><strong>Parfum:</strong> specific predominant de <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> afumat echilibrat de hamei</p>
<p><strong>Gust: </strong>Pregnant de pere afumate amarui cu un finis  usor dulceag</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1530&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-afumata-aecht-schlenkerla-rauchbie-maerzen_04_2010.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere si calorii</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-calorii_03_2010.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-calorii_03_2010.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 03 Mar 2010 11:10:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[calorii]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[slabire]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1509</guid>
		<description><![CDATA[Mai nou trendul spune sa iti calculezi caloriile care le consumi. Daca luam in serios noua moda, in scurt timp burta de bere va deveni un standard uitat al bautorului de bere. Mai in gluma, mai in serios, hai totusi sa aflam si cate calorii are berea. De obicei continutul caloric este trecut pe eticheta [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/03/bere-si-carnati.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1537" title="bere si carnati" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2010/03/bere-si-carnati-300x203.jpg" alt="" width="300" height="203" /></a>Mai nou trendul spune sa iti calculezi caloriile care le consumi. Daca luam in serios noua moda, in scurt timp burta de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> va deveni un standard uitat al bautorului de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.</p>
<p>Mai in gluma, mai in serios, hai totusi sa aflam si cate calorii are berea. De obicei continutul caloric este trecut pe eticheta la o valoare de 100g, asa ca te apuci mosule de un pic de matematica. Ca sa nu va mai bateti capul si cu astfel de probleme m-am interesat pe la nutritionisti si am aflat care este valoarea nutritiva a berii. Contrar legendelor berea nu este o bomba calorica asemeni unei prajituri. In medie, 500ml de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> contin cam 200-300 Kcal, cu foarte putin peste aceeasi cantitate de cola.<br />
<span id="more-1509"></span><br />
Dat fiind ca un adult trebuie sa consume zilnic 2000-3000kcal/zi, o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> nu ne va ingrasa, ci numarul acestora, dar mai ales &#8220;garnitura&#8221; cu care servim berea: mititei, fripturi, alune, covrigei</p>
<p>Daca totusi sunteti panicati ca noile calorii se vor depune si vreti sa scapati de aceastea: Mergeti pe jos! Cat? Depinde cate beri ati baut.</p>
<p>Veti arde garantat caloriile de la o bere, daca veti merge pe jos cam 1km.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1509&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-calorii_03_2010.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dunkel</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 19 Nov 2009 19:07:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere bavareza]]></category>
		<category><![CDATA[Bere cu alcool]]></category>
		<category><![CDATA[bere germana]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[dunkel]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1219</guid>
		<description><![CDATA[Dunkel este o bere de tip  lager bruna sau chihlimbarie intunecata.  Nu trebuie sa clasificam aceasta bere ca fiind neagra. Berea neagra este mult mai inchisa la culoare fiind cunoscuta ca Schwarzbier. Dunkel este o bere traditional bavareza. Se distinge prin aroma pronuntata de malt bine prajit aproape ars. Concentratia de alcool variaza de la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/11/dunkel.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-1222" title="dunkel" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/11/dunkel-225x300.jpg" alt="dunkel" width="128" height="169" /></a>Dunkel</strong> este o bere de tip  <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a> bruna sau chihlimbarie intunecata.  Nu trebuie sa clasificam aceasta bere ca fiind neagra. Berea neagra este mult mai inchisa la <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> fiind cunoscuta ca <strong>Schwarzbier</strong>.<span id="more-1219"></span></p>
<p><strong>Dunkel</strong> este o bere traditional bavareza. Se distinge prin <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata de <a title="malt" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">malt</a> bine prajit aproape ars. Concentratia de alcool variaza de la 4,5% volum alcool pana la 6% volum alcool. Acest stil de bere este mai popular in Germania si in randul diasporei nemtesti.</p>
<p>Cele mai cunoscute marci de acest tip sunt <strong>Warsteiner Dunkel</strong> si <strong>Paulaner Munich Dunkel</strong>. Daca aveti ocazia sa gustati o asemena bere nu va dati inapoi. O recomand cu succes.</p>
<p><a href="http://farm3.static.flickr.com/2621/3982136734_b9c3591e5d.jpg" target="_blank"><em>sursa foto</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1219&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-dunkel_11_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Gulden Draak</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2009 21:23:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[Bere cu alcool]]></category>
		<category><![CDATA[tripel]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1134</guid>
		<description><![CDATA[Gulden Draak este de departe cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata. Este o bere de fermentatie inalta, catalogata ca fiind de tip trippel. Americanii o mai recomanda ca fiind un Strong Dark Ale si pe buna dreptate. Culoarea inchisa, continutul ridicat de alcool (10,5% volum alcool), dar si faptul ca este o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Gulden Draak este de departe cea mai buna <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pe care am baut-o vreodata.<br />
Este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> de <a title="fermentatie inalta" href="/eticheta/ale">fermentatie inalta</a>, catalogata ca fiind de tip trippel. Americanii o mai recomanda ca fiind un Strong Dark Ale si pe buna dreptate.<span id="more-1134"></span><br />
Culoarea inchisa, continutul ridicat de alcool (10,5% volum alcool), dar si faptul ca este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> vie recoamnda aceasta bautura ca fiind unica.<br />
Cu un gust in care se disting duceata prunelor uscate si <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> duce-acrisoara de cirese, berea are o <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata de orz in care se amesteca aburii de alcool, datarita celor 10,5% volum alcool.</p>
<p>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/guldendraak' title='guldendraak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/guldendraak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="guldendraak" title="guldendraak" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/gulden-draak' title='gulden-draak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/gulden-draak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="gulden-draak" title="gulden-draak" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/guldrak' title='Gulden Draak'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/guldrak-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Gulden Draak" title="Gulden Draak" /></a>
<br />
Pana si <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> , vopsita alb la exterior face nota discordanta celorlalte beri. <a title="Paharul" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">Paharul</a> de Gulden Draak are o forma special conceputa pentru ca spuma in exces sa nu te deranjeze cand savurezi o asemenea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.<br />
Nu trebuie sa ne mire faptul ca in 1998 <em>American Tasting Institute</em> a incoronat aceasta bere ca fiind cea mai buna bere din lume. Altfel spus: o bere cu rafinament!<br />
Cu alte cuvinte: o desfatare!</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1134&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>De la degustarea de sambata</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Oct 2009 06:49:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[degustare]]></category>
		<category><![CDATA[FOTO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1094</guid>
		<description><![CDATA[Ma tot intreaba lumea (cei care nu au fost): cum a fost la degustarea de sambata? Pai a fost chiar foarte fain. Organizatorii au avut surprize din plin. Si de data aceasta eu am fost calugarul ce-si prezinta berea. Oamenii s-au aratat interesati sa afle cat mai multe despre bere in general si despre berea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ma tot intreaba lumea (cei care nu au fost): cum a fost la <a href="http://www.pauzadebere.info/invitatie-la-degustare-de-bere-belgiana-de-manastire_10_2009.html">degustarea de sambata</a>?</p>
<p>Pai a fost chiar foarte fain. Organizatorii au avut surprize din plin. Si de data aceasta eu am fost calugarul ce-si prezinta berea. Oamenii s-au aratat interesati sa afle cat mai multe despre <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> in general si despre <a href="http://www.berebelgiana.ro/" target="_blank">berea belgiana</a> in particular.</p>
<p>la un moment dat a fost si un concurs scurt de intrebari din &#8220;<a href="http://www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii">cultura berii</a>&#8220;. Cei de la <a href="http://www.berebelgiana.ro/" target="_blank"><strong>BereBelgiana.ro</strong></a> au asigurat premiile, dar si promotia serii. Astfel, daca iti cumparai o <a href="http://www.berebelgiana.ro/">bere belgiana</a>, a doua o primei din partea casei.</p>
<p>Mai jos aveti cateva fotografii de la fata locului, inclusiv cu fericitii castigatori ai concursului. Pentru ca data viitoare sa fiti mai pregatiti, va recomand sa cititi mai cu atentie blogul <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>

<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/8-3' title='Suntem numai ochi si urechi'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/8-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Suntem numai ochi si urechi" title="Suntem numai ochi si urechi" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/4-3' title='Marele castigator'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/4-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Marele castigator" title="Marele castigator" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/5-2' title='Despre beri'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/5-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Despre beri" title="Despre beri" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/6-2' title='Despre bere'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/6-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Despre bere" title="Despre bere" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/2-3' title='De ce a castigat ea?'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/2-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="De ce a castigat ea?" title="De ce a castigat ea?" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/1-3' title='Convertiti la bere'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/1-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Convertiti la bere" title="Convertiti la bere" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/3-3' title='ba e castigatoare'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/3-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="ba e castigatoare" title="ba e castigatoare" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/7-3' title='Alti enoriasi'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/7-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Alti enoriasi" title="Alti enoriasi" /></a>
<img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1094&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/de-la-degustarea-de-sambata_10_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Invitatie la &#8220;Degustare de bere belgiana de manastire&#8221;</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/invitatie-la-degustare-de-bere-belgiana-de-manastire_10_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/invitatie-la-degustare-de-bere-belgiana-de-manastire_10_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 06 Oct 2009 19:45:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Anunturi]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[degustare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1081</guid>
		<description><![CDATA[Lume! Lume! Sambata 10 octombrie 2009, incepand cu ora 21:00, sunteti invitati la I.O Espresso Cofee Bar pentru a va delecta cu cea mai fina bere belgiana de manastire. Deoarece locurile sunt limitate va recomandam sa va faceti inainte o rezervare. Adresa si teleofon gasiti pe invitatia de mai jos. Acestea fiind spuse nu mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Lume! Lume! Sambata 10 octombrie 2009, incepand cu ora 21:00, sunteti invitati la <a href="http://www.iocoffee.ro/" target="_blank"><strong>I.O Espresso Cofee Bar</strong></a> pentru a va delecta cu cea mai fina <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> belgiana de manastire. Deoarece locurile sunt limitate va recomandam sa va faceti inainte o rezervare. Adresa si teleofon gasiti pe <a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/invitatie_degustare-bere-belgiana.jpg" target="_blank">invitatia de mai jos</a>. Acestea fiind spuse nu mai ramane decat sa ne vedem acolo sambata seara. Eu nu voi lipsi, iar cine va veni, va avea parte de o surpriza din partea organizatorilor.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/invitatie_degustare-bere-belgiana.jpg"><img title="Invitatie Degustare Bere Belgiana" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/10/invitatie_degustare-bere-belgiana-1023x498.jpg" alt="Invitatie Degustare Bere Belgiana" width="470" height="225" /></a></p>
<p>P.S. <a href="http://metropotam.ro/Cluburi/loc9896907071-IO-Espresso-Bar/" target="_blank">Aici aveti si harta</a> si detalii cum ajungeti la &#8220;degustare&#8221;.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1081&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/invitatie-la-degustare-de-bere-belgiana-de-manastire_10_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>13</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere belgiana manastireasca sau Dragoste la prima degustare</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2009 09:09:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[degustare]]></category>
		<category><![CDATA[dubbel]]></category>
		<category><![CDATA[somelierul de bere]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[tripel]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1033</guid>
		<description><![CDATA[De mai mult timp aveam in plan o degustare de bere, nu a fost timpu, locul si nici momentul. Inceputul a fost mai greu deoarece un asemena moment presupune mai multe resurse: bere care pentru degustare: aici mi-a fost mai usor, deorece am gasit sprijin din plin din partea celor de la BereBelgiana.ro . In [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>De mai mult timp aveam in plan o degustare de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, nu a fost timpu, locul si nici momentul.<br />
Inceputul a fost mai greu deoarece un asemena moment presupune mai multe resurse:<span id="more-1033"></span></p>
<ul>
<li> <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> care pentru degustare: aici mi-a fost mai usor, deorece am gasit sprijin din plin din partea celor de la <a href="http://www.berebelgiana.ro/" target="_blank">BereBelgiana.ro</a> . In oferta lor se gasesc marci de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> de top</li>
</ul>
<ul>
<li> locatia: <a href="http://www.httpool.ro/" target="_blank">Httpool</a> au fost cei care si-au sacrificat curtea interioara pentru o seara si a meritat</li>
</ul>
<ul>
<li> amatori degustatori de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>: cobai pentru acest eveniment s-a oferi echipa <a href="http://www.httpool.ro/" target="_blank">Httpool</a>, dar si cativa parteneri</li>
</ul>
<p>Tematica serii a fost, la fel ca si in titlul postului: <strong>Bere belgiana manastireasca &#8211; Dragoste la prima degustare</strong>. Asa ca s-a trecut la fapte. Brile degustate au fost: Augustijn, Bios Kriekenbier, Bornem <a title="Dubbel" href="/eticheta/ale">Dubbel</a>, Bornem Tripel, Brussels Framboos, Gentse Tripel, <a title="Gulden Draak" href="http://www.pauzadebere.info/gulden-draak_10_2009.html">Gulden Draak</a>, Keisersberg si Piraat</p>
<p>Eu am fost amfitrionul evenimentului, oferind sfaturi privind retata, tipul de bere si modul de degustare.Si cum majoritatea berilor erau beri belogiene de manastire a fost normal sa arat ca un calugar ce isi prezinta berea. In plus, pentru berea Piraat am avut <a href="http://www.dorupanaitescu.ro/" target="_blank">ajutoare</a>.</p>
<p>Lumea a fost incatata, nu numai de eveniment, ci mai ales de bere. Din fotografiile de mai jos fa puteti face o scurta ideee despre cum a fost.</p>

<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01379' title='DSC01379'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01379-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01379" title="DSC01379" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01435' title='Piraat pentr-un pirat'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01435-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="Piraat pentr-un pirat" title="Piraat pentr-un pirat" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01407' title='DSC01407'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01407-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01407" title="DSC01407" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01396' title='DSC01396'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01396-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01396" title="DSC01396" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01387' title='DSC01387'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01387-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01387" title="DSC01387" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01401' title='DSC01401'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01401-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01401" title="DSC01401" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01417' title='DSC01417'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01417-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01417" title="DSC01417" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01409' title='DSC01409'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01409-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01409" title="DSC01409" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01398' title='DSC01398'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01398-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01398" title="DSC01398" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01369' title='DSC01369'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01369-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01369" title="DSC01369" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01391' title='DSC01391'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01391-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01391" title="DSC01391" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/dsc01373' title='DSC01373'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/09/DSC01373-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="DSC01373" title="DSC01373" /></a>
<img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1033&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-belgiana-manastireasca-dragoste-la-prima-degustare_09_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere in loc de viagra</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-in-loc-de-viagra_09_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-in-loc-de-viagra_09_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2009 07:18:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=1030</guid>
		<description><![CDATA[Ca sa nu mai spuna lumea ca berea te face impotent, un german se lauda ca berea lui tine locul viagrei. detalii]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ca sa nu mai spuna lumea ca berea te face impotent, un german se lauda ca berea lui tine locul viagrei.</p>
<p><a href="http://www.ziua.net/news.php?data=2009-09-14&amp;id=38502" target="_blank">detalii</a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=1030&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-in-loc-de-viagra_09_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Degustarea Berii</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/degustarea-berii_08_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/degustarea-berii_08_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2009 14:03:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=974</guid>
		<description><![CDATA[Nu de putine ori am fost intrebat: Cum degusti o bere? Ei bine, si eu consieram berea doar o bautura racoritoare. In timp, am inceput sa gust mai multe beri, incercand sa le gasesc particularitati. Am inceput sa ma documentez, devenind membru in comunitatile internationale de degustatori amatori. Incet incet, am inceput si eu sa [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-medium wp-image-995" title="degust" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/08/degust-300x199.jpg" alt="degust" width="300" height="199" />Nu de putine ori am fost intrebat: Cum degusti o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>? Ei bine, si eu consieram berea doar o bautura racoritoare. In timp, am inceput sa gust mai multe beri, incercand sa le gasesc particularitati. Am inceput sa ma documentez, devenind membru in comunitatile internationale de degustatori amatori. Incet incet, am inceput si eu sa diferentiez berile, nu numai dupa marca, ci si dupa tip si stil.<br />
Nu ma dau un expert in degustarea berii insa va dezvalui ce urmaresc eu cand savurez o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>:</p>
<p><strong><span id="more-974"></span>ASPECTU</strong><strong>L</strong> berii este ca si dragostea la prima vedere. Daca nu iti place cum arata berea respectiva cu siguranta nu o vei savura.  E necesar sa stim ce aspect trebuie sa aibe acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>:  o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> alba trebuie sa fie tulbure, in schimb o bere pilsner trebuie sa fie cat mai clara. Aspectul nu il puteti verifica decat daca aveati o bere in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>. Uitati-va la lumina si cautati sa observati daca exista mici bule de CO2 in apropierea gatului. In cazul in care le-ati descoperit, inseamna ca <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> a fost agitata de curand si se recomanda s-o lasati putin pe masa sa astepte cateva minute pana va fi desfacuta.<br />
Daca berea are insa un aspect mai tulbure ca de obicei e posibil sa avem o bere invechita si atunci verificati termenul de garantie. Daca berea nu e expirata pur si simplu mai lasati berea in pozitie verticala cca 48 de ore pentru limpezire.<br />
Inainte sa turnati berea in <a title="pahar" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">pahar</a>, pentru a avea un guler de spuma de 2 degete, lasati 20 de secunde berea sa se linisteasca. Veti observa un abur dupa deschiderea sticle. Dupa ce adispare acesta puteti sa turnati in paharul inclinat controland astfel si grosimea spumei.<br />
<strong><em>important:</em></strong> Nu atingeti gatu sticlei de gura paharului. Cat a fost depozitata <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> de bere in frigider sau in timpul transportului la suprafata sticlei s-au depus diferite &#8220;chestii&#8221; care vor schimba gustul si <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> berii.</p>
<p><strong><a title="AROMA" href="/degustarea-berii_08_2009.html">AROMA</a></strong> berii este data de mirosul specific pe care il dau ingredientele de baza al berii. In functie de tipul de bere si de consitenta ingredientelor <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> poate fi dulce, acrisoara, de ierburi, fructata, lemnoasa, amaruie. <a title="Aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">Aroma</a> este indusa ca urmare a  a fermentarii cerealelor si combinarii ingredientelor , in special maltul si hameiul. De la fermentare apare aroma fructata: fructe de padure, fructe coapte, capsuni, banane, mere, prune, struguri, fructe uscate.</p>
<p><strong>BUCHETUL</strong> berii este aroma specifica berii data de hamei. In functie de tipul de bere aceasta aroma este mai puternica sau mai slaba. De exemplu la berea <a title="lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">lambic</a> este preferat ca buchetul sa fie insesizabil, folosindu-se hamei mai vechi si aerisit doar pentru calitatile sale de conservant. La alte beri buchetul va fi mai persistent, existant si un indice de amar. Acest indice apare pe eticheta ca IBU. Berea pe gustul romanului are IBU in jur de 20.</p>
<p><strong>CARBONATIA </strong>este data de prezenta CO2-ului in bere. Aceasta are rolul de a omogeniza aroma berii. Daca avem o carbonatie excesiva aceasta va ascunde aroma berii.  Lipsa carbonatiei sau carbonatia slaba va induce berii un gust dulceag, statut, cu un buchet dezechilibrat. ( pisat:) )Din acest motiv se recomanda un echilibru in carbonatie.<br />
Carbonatia este de doua feluri: <em><strong>naturala</strong></em> &#8211; la care CO2-ul apare in bere in urma fermentatiei (<a title="berea vie" href="http://www.pauzadebere.info/berea-vie_06_2009.html">berea vie</a>) si <em><strong>artificiala</strong></em> &#8211; cel in care la imbuteliere este adaugat CO2-ul (bera pasteurizata) Acesta este si motivul pentru care o bere vie este savuroasa mai mult timp decat berea pasteurizata.</p>
<p><strong>DEGUSTAREA PROPRIUZISA </strong>Mie imi place sa numes acest moment <strong>savurarea berii</strong> si este considerat cel mai obiectiv moment.  Este momentul in care turnam berea pe gat. Daca ceilalti indici pot fi standardizati, gustul berii fiecare il perceput diferit, in functie de dispozitie, fel de <a title="mancare" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">mancare</a> asociat sau ambianta.</p>
<p><strong>DUPA DEGUSTAREA </strong>este gustul pe care il lasa berea in gura dupa cea ati inghitit-o. In functie de tipul de bere consumata va persista <strong>AROMA</strong> si <strong>BUCHETUL</strong> acesteia.</p>
<p>Cam asta urmaresc eu cand la degustarea unei beri. Voi reveni si cu o prezentare a modului pasilor ce se parcurg in degustarea berii.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=974&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/degustarea-berii_08_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>La Bière de Jacques Brel</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/la-biere-de-jacques-brel_08_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/la-biere-de-jacques-brel_08_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 20 Aug 2009 11:41:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[scriitorul berii]]></category>
		<category><![CDATA[somelierul de bere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=976</guid>
		<description><![CDATA[Jacques Brel a fost un cantautor, actor si realizator de film belgian valon. La sondajul din 2005 a fost desemnat cel mai mare belgian din toate timpurile. Datorita calit??ilor literare ale versurilor sale a fost considerat de asemenea poet. Ca orice belgian a fost mare iubitor de bere, acesta fiindu-i adesea izvor de inspiratie pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Brel" target="_blank">Jacques Brel</a> a fost un cantautor, actor si realizator de film belgian valon. La sondajul din 2005 a fost desemnat cel mai mare belgian din toate timpurile. Datorita calit??ilor literare <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> versurilor sale a fost considerat de asemenea poet.</p>
<p>Ca orice belgian a fost mare iubitor de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, acesta fiindu-i adesea izvor de inspiratie pentru creatile sale. Acesta este motivul pentru care in 1968 artistul a compus <strong>La Bière<span id="more-976"></span></strong></p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="450" height="366" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="src" value="http://www.220.ro/emb/uKCTTBKY3s" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="450" height="366" src="http://www.220.ro/emb/uKCTTBKY3s" allowfullscreen="true"></embed></object></p>
<p><strong>LA BIÈRE</strong> &#8211; <em>muzica si versurile <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Brel" target="_blank">Jacques Brel</a></em></p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière, Dieu qu&#8217;on est bien<br />
Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p>
<p>C&#8217;est plein d&#8217;Uylenspiegel<br />
Et de ses cousins<br />
Et d&#8217;arrière-cousins<br />
De Breughel l&#8217;ancien<br />
C&#8217;est plein de vent du Nord<br />
Qui mord comme un chien<br />
Le port qui dort<br />
Le ventre plein</p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière, Dieu qu&#8217;on est bien<br />
Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p>
<p>C&#8217;est plein de verres pleins<br />
Qui vont à kermesse<br />
Comme vont à messe<br />
Vieilles au matin<br />
C&#8217;est plein de jours morts<br />
Et d&#8217;amours gelées<br />
Chez nous y a que l&#8217;été<br />
Que les filles aient un corps</p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière, Dieu qu&#8217;on est bien<br />
Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p>
<p>C&#8217;est plein de finissants<br />
Qui soignent leurs souvenirs<br />
En mouillant de rires<br />
Leurs poiluchons blancs<br />
C&#8217;est plein de débutants<br />
Qui soignent leur vérole<br />
En caracolant<br />
De &#8220;prosit&#8221; en &#8220;Schol&#8221;</p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière, Dieu qu&#8217;on est bien<br />
Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p>
<p>C&#8217;est plein de &#8220;Godferdomme&#8221;<br />
C&#8217;est plein d&#8217;Amsterdam<br />
C&#8217;est plein de mains d&#8217;homme<br />
Aux croupes des femmes<br />
C&#8217;est plein de mémères<br />
Qui ont depuis toujours<br />
Un sein pour la bière<br />
Un sein pour l&#8217;amour</p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière, Dieu qu&#8217;on est bien<br />
Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p>
<p>C&#8217;est plein d&#8217;horizons<br />
A vous rendre fou<br />
Mais l&#8217;alcool est blond<br />
Le diable est à nous<br />
Les gens sans Espagne<br />
Ont besoin des deux<br />
On fait des montagnes<br />
Avec ce qu&#8217;on peut</p>
<p>Ça sent la bière de Londres à Berlin<br />
Ça sent la bière donne-moi la main</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=976&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/la-biere-de-jacques-brel_08_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>125 de ani de La Trappe</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/125-de-ani-de-la-trappe_08_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/125-de-ani-de-la-trappe_08_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Aug 2009 09:34:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>
		<category><![CDATA[bere olandeza]]></category>
		<category><![CDATA[la trappe]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=930</guid>
		<description><![CDATA[Anul acesta berea trappist La Trappe implineste 125 de ani.  Istoria incepe in 1884 cand abatia Onze Lieve Vrouw van Koningshoeven din Berkel-Enschot, Olanda a fondat Beraria De Koningshoeven (berarie se intelege aici ca fabrica de bere). Deschiderea berariei s-a facut atunci, pentru a-si sustine abatia, cat si pentru a contribui la diferite fonduri de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/08/koeningshoeven-isidor.png"><img class="alignright size-medium wp-image-932" title="koeningshoeven-isidor" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/08/koeningshoeven-isidor-300x298.png" alt="" width="300" height="298" /></a>Anul acesta <a title="berea trappist" href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html">berea trappist</a><strong> La Trappe</strong> implineste 125 de ani.  Istoria incepe in 1884 cand abatia <strong>Onze Lieve Vrouw van Koningshoeven </strong>din <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Berkel-Enschot" target="_blank">Berkel-Enschot</a>, Olanda a fondat <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/De_Koningshoeven_Brewery" target="_blank"><strong>Beraria</strong> </a><strong><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/De_Koningshoeven_Brewery" target="_blank">De Koningshoeven</a> </strong>(<a title="berarie" href="/categoria/bancul-de-probe/berarie">berarie</a>  se intelege aici ca fabrica de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>).</p>
<p>Deschiderea berariei s-a facut atunci, pentru a-si sustine abatia, cat si pentru a contribui la diferite fonduri de caritate. Cu toate acestea, beraria a functionat mai mult ca o afacere, iar in scurt timp abatia detinea si cateva baruri unde era servita o berea produsa de acestea. Initial aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> era de tip lager.<span id="more-930"></span></p>
<p>Din 1969 Artois (acum InBev) a cumparat licenta de fabricare a acestei beri de abatie pana in 1980. Dupa 1980 calugarii au reinceput sa ii fabrice din nou berea sub brandul <strong>La Trappe </strong>. De data aceasta nu mai era vorba de o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> de <a title="fermentatie joasa" href="/eticheta/lager">fermentatie joasa</a> (lager) , fiind dezvoltata o <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> de tip <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>, ce se gaseste si astazi.</p>
<p>Cu timpul au moa fost dezvoltate si alte stiluri de bere. In 1987 sunt scoase pe piata <strong>La Trappe</strong> <strong><a title="Dubbel" href="http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html">Dubbel</a></strong> si <strong>La Trappe Trippel</strong> iar in 1992 <strong>La Trappe Blonde.</strong> Din 1985 <strong>La Trappe</strong> este exportata gasindu-se si in Romania in supermarkete si hipermarkete cat si in barurile si puburile mai pretentioase. <strong>La Trappe</strong> este singura bere trappist care se fabrica in Olanda, celelalte 6 beri trappist fiind fabricata in abatii din Belgia.<strong><br />
</strong></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=930&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/125-de-ani-de-la-trappe_08_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arta din cutii de bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 26 Jul 2009 11:15:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[beer can art]]></category>
		<category><![CDATA[beerart]]></category>
		<category><![CDATA[FOTO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=898</guid>
		<description><![CDATA[sursa]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/tancuri' title='tancuri'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/tancuri-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="tancuri" title="tancuri" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/poseta' title='poseta'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/poseta-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="poseta" title="poseta" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/paun' title='paun'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/paun-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="paun" title="paun" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/palmier' title='palmier'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/palmier-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="palmier" title="palmier" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/moto' title='moto'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/moto-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="moto" title="moto" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/globuri' title='globuri'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/globuri-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="globuri" title="globuri" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/fluture' title='fluture'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/fluture-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="fluture" title="fluture" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/floare' title='floare'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/floare-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="floare" title="floare" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/elecopter' title='elecopter'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/elecopter-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="elecopter" title="elecopter" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/cercei' title='cercei'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/cercei-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="cercei" title="cercei" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/cactus' title='cactus'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/cactus-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="cactus" title="cactus" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/avion4' title='avion4'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/avion4-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="avion4" title="avion4" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/avion3' title='avion3'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/avion3-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="avion3" title="avion3" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/avion2' title='avion2'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/avion2-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="avion2" title="avion2" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/avion1' title='avion1'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/avion1-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="avion1" title="avion1" /></a>

<p><a href="http://freshpics.blogspot.com/2008/12/recycled-beer-can-art.html" target="_blank">sursa</a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=898&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/arta-din-cutii-de-bere_07_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bockbier</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Jul 2009 07:12:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere rosie]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=885</guid>
		<description><![CDATA[Bockbier sau simplu Bock (nu e bere pentur pitici) este o bere cu o concentratie ridicata de alcool de tip lager. Prima data a fabricata in orasul hanseatic Einbeck din Germania de unde isi trage si numele (evolutia &#8220;Einbeck&#8221; / &#8220;Einbock&#8221;) Bock initial daor la anumite sarbatori cum ar fi de Paste sau de Craciun. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/bockbier.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-886" title="bockbier" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/07/bockbier-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a><strong>Bockbier</strong> sau simplu <strong>Bock</strong> (nu e <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentur pitici) este o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> cu o concentratie ridicata de alcool de tip <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>. Prima data a fabricata in orasul hanseatic <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Einbeck" target="_blank">Einbeck </a>din Germania de unde isi trage si numele (evolutia &#8220;Einbeck&#8221; / &#8220;Einbock&#8221;)<br />
<strong>Bock</strong> initial daor la anumite sarbatori cum ar fi de Paste sau de Craciun. Intre timp acest stil de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> s-a raspandit fiind intalnit la mai multe state europene pe langa Germania. Aici se remarca Austria, Belgia, Canada, Olanda, Norvegia, S.U.A.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=885&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bockbier_07_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diferenta dintre LAGER si ALE</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 09 Jul 2009 18:48:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[lager]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=869</guid>
		<description><![CDATA[Am mai spus si ma repet: in functie de modul de fermentare berile se imart in 2 mari tipuri: LAGER (fermentate la temperaturi scazute, in medie de la 5 grade celssius pana in 9) si ALE (fermentate la peste 10 grade celsius pana in 20 chiar). Va rog sa urmariti si filmuletul de mai jos [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am mai spus si ma repet: in functie de modul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> berile se imart in 2 mari tipuri: <a title="LAGER" href="/eticheta/lager">LAGER</a> (fermentate la temperaturi scazute, in medie de la 5 grade celssius pana in 9) si <a title="ALE" href="/eticheta/ale">ALE</a> (fermentate la peste 10 grade celsius pana in 20 chiar).<br />
Va rog sa urmariti si filmuletul de mai jos sa va lamuriti mai bine si sa experimentati:<br />
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/EccSWBnKxDE&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/EccSWBnKxDE&#038;hl=en&#038;fs=1&#038;" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=869&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/diferenta-dintre-un-lager-si-un-ale_07_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea Vie</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-vie_06_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-vie_06_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Jun 2009 10:35:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=844</guid>
		<description><![CDATA[Cand eram mici, in povesti, cel care salva situatia avea la indemana o sticla cu apa vie. Apa vie te vindeca pe loc. Stiati ca exista si bere vie? Si nu in povesti ci in realitate. Ea vindeca in primul rand setea, dar mai ales gustul berii . Berea  este considerata ca fiind vie, doar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cand eram mici, in povesti, cel care salva situatia avea la indemana o <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> cu apa vie. Apa vie te vindeca pe loc.</p>
<p>Stiati ca exista si <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> vie? Si nu in povesti ci in realitate. Ea vindeca in primul rand setea, dar mai ales gustul berii <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  .</p>
<p>Berea  este considerata ca fiind vie, doar daca este nepasteurizata. Prin pasteurizare este omorata drojdia, fiind taiata fermentarea. Din aceasta cauza berile pasteurizate sunt numite si moarte.</p>
<p>Deoarece drojdia este inca activa, in berea vie fermentarea continua si dupa imbuteliere. Astfel se obtine o cantitate mai ridicata de alcool, dar si o carbonatie naturala.  (la berea pasteurizata se ai adauga la imbuteliere dioxid de carbon )</p>
<p>In continuare aveti o explicatie video despre berea vie. Nu spune mai multe decat am amitit, insa e amuzant omuletu&#8217;:</p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="480" height="310" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/F-o1XijAu10&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="480" height="310" src="http://www.youtube.com/v/F-o1XijAu10&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true"></embed></object></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=844&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-vie_06_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea Manastireasca</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Jun 2009 21:38:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=785</guid>
		<description><![CDATA[Berea Manastireasca sau berea de abatie este acea bere care foloseste licenta de producere si comercializare a unei beri produse in vechime in manastirile belgiene. Prin aceasta licenta producatorul se obliga sa respecte reteta si conditiile de fabricatie ale berii originale. Sunt cazuri in care acest proces este supravegheat indeaproape de catre calugarii care produceau [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Berea Manastireasca</strong> sau <strong>berea de abatie</strong> este acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> care foloseste licenta de producere si comercializare a unei beri produse in vechime in manastirile belgiene. Prin aceasta licenta producatorul se obliga sa respecte <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> si conditiile de fabricatie <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> berii originale. Sunt cazuri in care acest proces este supravegheat indeaproape de catre calugarii care produceau acea <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, insa si beri care nu mai se produc in spatele zidurilor unei abatii, deoarece din acestea nu mai exista decat niste ruine.</p>
<p>Cu toate aceastea berea manastireasca s-a detasat de restul berilor mai ales prin calitatea superioara a acesteia. Asemeni <a href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html"><strong>berii trappist</strong></a> (produsa chiar de calugari), <strong>berea manastireasca</strong> delimiteaza un segment traditional din varietatea berilor belgiene, insitand mai mult pe conservarea retetei si a conditiilor de fabricare, decat pe un anumit tip sau stil de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> specific. Astfel, sub denumirea de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> manastireasca gasim o varietate de stiluri de bere: blonda,  bruna, <a href="http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html">dubbel</a>, trippel.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/03042009388.jpg"></a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate1.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-795" title="abatele" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate2.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-796" title="abatele prezinta berea" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate3.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-797" title="eu si abatele" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/abate3-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>In fotografiile de mai sus aveti si dovada clara ca sunt un iubitor al <strong>berii manastiresti</strong>, iar in topul preferintelor mele, in materie de bere, unele marci de <strong>bere manastireasca </strong>se balt la locul 1 cu <a href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html"><strong>berile trappist</strong></a>.  Imaginile sunt de la o <strong>degustare de bere manastireasca</strong> la care licoarea era oferita de un <strong>abate</strong>. Nu era calugar omu&#8217;, dar era foarte pitoresc.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/certificat-manstireasca.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-788" title="certificat bere manstireasca" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/06/certificat-manstireasca-150x150.jpg" alt="" width="134" height="134" /></a>Pentru ca denumirea de <strong>bere manastireasca</strong> a fost adoptata de unii producatori doar ca instrument de marketing, iar uneori <strong>berea manastireasca</strong> era o bere obisnuita<span style="color: #000000;"><span class="bodytekst"> <strong><a href="http://www.beerparadise.b" target="_blank">Union of the Belgian Breweries (UBB)</a></strong> a introdus eticheta<strong> Certified belgian Abbey Beer </strong>. In fotografia alaturata aveti certificatul amintit pentru ca atunci cand cumparati o <strong>bere manastireasca </strong>sa beti o <strong>bere manastireasca</strong>.</span></span></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=785&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-manastireasca_06_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dubbel</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 May 2009 07:14:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ale]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[dubbel]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=710</guid>
		<description><![CDATA[Dubbel este un stil de bere belgiana de fermantatie inalta (ale).  In 1856 calugarii trappisiti de la Abatia Westmalle au fabricat o bere de culoare rosiatic-maronie intunecat, cu gust dulceag si arome de ierburi si fructe, cu o concentratie ridicata de alcool si cu o cantitate dubla de malt pe care au numit-o dubbel. De [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-full wp-image-714" title="dubbel" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/05/dubbel.jpg" alt="" width="200" height="280" />Dubbel este un stil de bere belgiana de fermantatie inalta (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>).  In 1856 calugarii <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/trappist">trappisiti</a> de la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Abbey" target="_blank">Abatia Westmalle</a> au fabricat o bere de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> rosiatic-maronie intunecat, cu gust dulceag si arome de ierburi si fructe, cu o concentratie ridicata de alcool si cu o cantitate dubla de malt pe care au numit-o dubbel.</p>
<p>De mentionat este faptul ca in 1836 aceiasi calugari a fabricat o <a title="bere alba" href="/eticheta/lager">bere alba</a>, cu gust asemanator, insa cu o concentratie mai mica de alcool.  Avand aceasta experienta, calugarii trappisti de la <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Abbey" target="_blank">Westmalle</a> au imbunatatit formula berii, ajungand in 1936 la o concentratie de alcool de 7%  din volum aplicand o a doua fermentare in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>.</p>
<p><span id="more-710"></span><br />
Dupa al doilea razboi mondial au aparut mai multe marci de bere de acest fel, numele de <strong>dubbel</strong> definind astazi o bere bruna, obtinuta prin fermentatie la temperaturi inalte (<a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>) , cu o concentratie de alcool de 7-8% din volum data mai ales de a doua fermentatie direct in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> si cu cantitate dubla de malt, cu <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> pronuntata si un gust mai puternic decat cel de pilsner, insa putin mai moale decat la berea trippel.</p>
<p>Dintre cele mai populare beri dubbel va recomand: <a title="Westmalle Brewery" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Westmalle_Brewery">Westmalle Dubbel</a> , <a href="http://www.vansteenberge.com/htm/2en/21800en.htm" target="_blank">Bornem Dubbel</a> , <a class="mw-redirect" title="Bières de Chimay" href="http://en.wikipedia.org/wiki/Bi%C3%A8res_de_Chimay">Chimay Red</a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=710&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Best of British</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 11 May 2009 20:56:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer hunter]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>
		<category><![CDATA[scriitorul berii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=700</guid>
		<description><![CDATA[Best of British este episodul in care Beer Hunter se opreste si la el acasa, prezentandu-ne berile care l-au facut sa iubeasca aceasta licoare]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Best of British este episodul in care Beer Hunter se opreste si la el acasa, prezentandu-ne berile care l-au facut sa iubeasca aceasta licoare<span id="more-700"></span><br />
<script src="http://embed.trilulilu.ro/video/pauzadebere/ab6b3a0d9b0741" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript">// <![CDATA[
show_ab6b3a0d9b0741(448, 386);
// ]]&gt;</script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=700&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/best-of-british_05_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea in Egiptul Antic</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-in-egiptul-antic_04_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-in-egiptul-antic_04_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2009 09:48:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[antichitate]]></category>
		<category><![CDATA[Egipt]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=650</guid>
		<description><![CDATA[Nu avem cum sa trecem cu vederea prezenta berii si in civilizatia Egiptului Antic unde era o bautura tuturor: deopotriva pentru adulti, cat si pentru copii. Pentru a intelege importanta berii in Egiptului Antic si cat era de pretuita era aceasta bautura trebuie sa avem in vedere si legendele legate de originile acestei bauturi. Vechii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/servirea-berii-egipt-antic.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-672" title="Servirea berii" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/servirea-berii-egipt-antic-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Nu avem cum sa trecem cu vederea prezenta berii si in civilizatia Egiptului Antic unde era o bautura tuturor: deopotriva pentru adulti, cat si pentru copii.</p>
<p>Pentru a intelege importanta berii in Egiptului Antic si cat era de pretuita era aceasta bautura trebuie sa avem in vedere si legendele legate de originile acestei bauturi. Vechii egipteni credeau ca insusi <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Osiris" target="_blank">Osiris</a> , zeul lumii de dupa moarte, i-a invatat pe omeni cum sa-si fabrice berea.  Acesta este si unul din motivele pentru care berea nu lipsea de la ospetele si ceremoniile inchinate <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Osiris" target="_blank">zeului mai sus amintit.</a> <span id="more-650"></span></p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/betie.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-669" title="Betia cu bere" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/betie-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Excesele in consumul de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> erau la ordinea zilei in randul aristocratiei, asa ca scenele in care sclavii isi ajutatu stapanii sa vomite in timpul betiei erau considerate ca facand parte din ospat.</p>
<p>Mult timp s-a crezut ca berea Egiptului Antic era de calitate slaba, fabricata prin fermentarea in apa a painii. Berea astfel rezultata era mai consistenta si era considerata si aliment fiind folosita pentru plata muncii mai ales in patura saraca. Nici nobilimea nu refuza un ulcior de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, insa de o calitata mult superioara.</p>
<p>[ad]Berea consumata de bogati nu mai avea acea consitenta data de prezenta painii fermentate. Berea era strecurata si filtrata dupa fermentare si consumata in amestecuri cu diferite siropuri de fructe sau extracte de ierburi medicinale sau miere de albine. Astfel, in cele mai rafinate combinatii de <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> berea era oferita ca ofranda zeilor, cat si mortilor, in mormintele celor bogati fiind gasite importante cantitati de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/osiris.jpg"> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-667" title="Berarit" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt1.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-664" title="berarit" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt1-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt3.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-666" title="berarit " src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/berarit_egipt3-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Heroglific, <strong>berea</strong> este reprezentata de un ulcior <img class="alignnone size-full wp-image-670" title="heroglif" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/heroglif.gif" alt="" width="26" height="23" />. Dat fiind activitatile in care apare berea la vechii egipteni acest semn <img class="alignnone size-full wp-image-670" title="heroglif" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/heroglif.gif" alt="" width="26" height="23" /> mai este folosit si in continutul cuvintelor si expresiilor: <strong>trimbut</strong>, <strong>a bea</strong>, <strong><a title="mancare" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">mancare</a> si bautura</strong>, <strong>servitor</strong>.  Devenind atat de populara nici un faraon nu a indraznit sa perceapa o taxa pentru consumul sau producearea acestei bauturi alcoolice.  Abia <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Cleopatra" target="_blank">Cleopatra</a> (69-30 i.Hr.), din dinastia Ptolemeilor, de neam grec a fost cu ideea impozitarii alcoolului inclusiv din <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, la fel ca orice guvern din ziua de azi.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/bere-egipt-antic.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-668" title="King Tut Ale" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/bere-egipt-antic-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Recent, in 1996,  Delwen Samuel de la Universitatea din Cambridge , prin analiza microscopica a berii gasite in ulcioarele din morminte, a constatat ca nu toata berea era de calitate slaba si era procesata doar prin fermentarea painii in apa. Astfel, pentru cei bogati, la fabricarea berea se utilizau malt de <a title="orz" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">orz</a>, dar si un tip de grau, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Emmer" target="_blank">emmer</a>, in loc de hamei. Urmarind rezultatele cercetarilor, cat si retetele si descrierile procesului de fabricare al berii gasite in scrierile heroglifice s-a fabricat berea Egiptului Antic sau berea faraonilor: <strong>King Tut <a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a> </strong></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=650&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-in-egiptul-antic_04_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere si filosofie</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bea-cu-intelepciune_04_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bea-cu-intelepciune_04_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 07 Apr 2009 06:41:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[beer philosopher]]></category>
		<category><![CDATA[filosofie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=611</guid>
		<description><![CDATA[un interviu inedit acordat de Filosoful Berii in exclusivitate pentru PAUZAdeBERE.info L-am intalnit pe Filosoful Berii , pe numele adevarat Shawn Connelly, doar in spatiul virtual, acesta fiind fondatorul comunitatii online &#8220;The Aleuminati - the [not so] secret society of beter beer drinkers&#8221;.  Shawn mi-a atras atentia mai ales prin indemnul sau: &#8220;Bea cu intelepciune&#8221; [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><em>un interviu inedit acordat de <strong><a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii</a></strong> in exclusivitate pentru <a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a></em></p>
<p><img class="alignright size-full wp-image-627" title=" Shawn Connelly" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/04/filosofuberii1.jpg" alt="" width="183" height="183" />L-am intalnit pe <strong><a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii</a></strong><em><strong> </strong></em>, pe numele adevarat <strong>Shawn Connelly, </strong>doar in spatiul virtual, acesta fiind fondatorul comunitatii online <strong>&#8220;The <a href="http://www.aleuminati.com/" target="_blank">Aleuminati </a>- the [not so] secret society of beter beer drinkers&#8221;</strong>.  <a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Shawn</a> mi-a atras atentia mai ales prin indemnul sau: &#8220;<strong>Bea cu intelepciune</strong>&#8221; , asa ca i-am propus un interviu pentru <a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>. Uitati ce a iesit:</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: Shawn, am intalnit <a href="http://beeradvocate.com/" target="_blank">Avocatul Berii</a> , <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Vanatorul Berii</a> sau <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/beersomelier">Somelierul Berii</a> . De ce <strong><a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii?</a></strong><br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii:</a> Numele de <a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii </a> are o istorie aparte. Prietenii, dar si sotia tot timpul imi spuneau ca eu cuget foarte mult la <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pana sa o beau. Intamplator sau nu am si o licenta in <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofie" target="_blank">Filosofie</a>, asa ca am combinat cele doua ocupatii <a title="Bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Bere</a>+Ganditor=<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filosoful Berii </a><br />
<span id="more-611"></span><br />
<a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Benjamin_Franklin" target="_blank">Benjamin Franklin</a> a spus ca &#8220;Berea este dovada caDumnezau ne iubeste si ca vrea sa fim fericiti&#8221;. Asta inseamna ca berea este materialeizarea democratiei: imi place sa ii spun si BERECRATIE. Este etic pentru fanii berii sa le fie inregistrate hobbiurile? (ma refer aici la BeerHnter sau la BeerSomelier)<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a> Wow, asta da intrebare. In primul rand, nu vreau sa deschid o disputa asupra faptului ca acele cuvinte sunt chiar <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> lui <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Benjamin_Franklin" target="_blank">Benjamin Franklin</a>, desi sunt prea adesea atribuite lui. Indiferent de acest lucru imi da un sentiment de bucurie de fiecare cand aud aceasta zicere. imi place de asemena foarte mult si conceptul berii ca &#8220;democratie materializata&#8221;. In mod clar ca berea este un reprezentatn al libertatilor si idealurilor democratiei, fiind alaturi de la inceputuri si in evolutia ulterioara. E clar ca se potrivesc.<br />
In ceea ce priveste etica sau lipsa acesteaia in ceea ce priveste inregistrarea ca marca a unui hobby eu cred ca tine mai degraba de un brand. Marca este pe un brand ulterior creat si este pur si simplu o afacere.  Oameni ca <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Michael Jackson</a> s-au remarcat in primul rand ca experti in domeniu avand o mare influenta ulterioara. astfel brandul este modul lor de a se identifica iar marca inregistrata ii fereste de cei care ar dori sa le fure identitatea. Din cate stiu eu, nimeni nu incearca sa inregistreze ca marca un anumit tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Berea in sine, de facto este open source.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: Tia-i inregistrat ca marca <strong>BeerPhilosopher</strong>?<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a> Da, binenteles. In aceste timpuri, proprietatea intelectuala sau de orice natura este supusa atacurilor si furturilor intr-un fel sau in altul. Imi place sa cred in respectul reciproc de idei, dar chiar si ideile sunt supuse deturnarii.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: Poti face <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> fara filosofie si filosofie fara bere. Ce este mai special sa faci filosofia berii?<br />
<strong>BeerPhilosopher</strong>?<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a> Consider ca fabricarea berii este o filosofie in sine. Dupa un punt de vedere pragmatic, trebuie contemplat continutul listei de ingrediente: cum aceste elemente variate se intalnesc ca intr-o casatorie desavarasind berea si apoi si modul in care se va prezenta ulterioar berea oamenilor (sau in cazul berii facute in casa cum se prezinta familiei in care a fost plasmuita)<br />
Totdeauna imi place sa spun ca &#8220;este nevoie de bere pentru a face bere&#8221;. Personal sunt inspirat de o bere buna. Partea <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Epicurism" target="_blank">epicurista</a> din mine ar spune ca bucuria savurarii unei beri este scopul in sine, insa berea este si un combustibil bun pentru cele mai bune filosofari. Pentur mine berea si filosofia sunt nedespartite.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: Care este berea ta preferata? Dar filosoful?<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a> Nu am o bere favorita sau un filosof favorit. M-am bucurat de prea multe beri si m-au incanta prea multi ganditori incat sa nominalizez pe cineva anume. Am avut intotdeauna o slabiciune pentru disciplina si estetica. Conceptele din jurul experientelor noastre senzoriale si cum influenteaza acestea lumea din jurul nostru, sunt strans legate de modul in care savuram o bere buna sau citim un ganditor. Pana la urma, ce este mai sublim ca experienta senzoriala decat savoarea unui <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> de calitate? Sunt angajate in acest proces toate simturile, chiar si cele tactile, daca degustarea este facuta cum trebuie, iar gandurile si emotiile sunt deopotriva. Sunt cam rezervat cu simturile pentru Bud Light <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  Glumesc</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: Statistic vorbind, Romania este in primele 10 tari din U.E.  in ceea ce priveste consumul de bere pe cap de locuitor. Inclusiv turistii apreciaza berea de aici. Ai avut ocazia sa gusti vre-o bere romaneasca?<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a> Pana acum inca nu. Am gustat beri de prin toata lumea, insa nu imi aduc aminte sa fi fost si romaneasca. Imi pare rau sa o spun, dar promit ca se va remedia. <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>: In Romania, literatura specifica este dominata de cartile despre vin. Cartile de bere sunt foarte putine, de cele mai multe ori fiind aduse din Europa si SUA. Exista insa si un segment de cititaori care prefera sa cumpere direct de pe Amazon sau eBay. Ce carti de bere ti-au atras atentia si vrei sa le recomanzi pasionatior de bere din Romania?<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a>Hmmm&#8230; De unde sa incep? De curand am citit o carte extraordinara, o comparatie intre bere si vine, asemnari si contradictii: <em>&#8220;Grape vs. Grain&#8221; de Charles Bamforth</em>. Este o lucrare comparativa excelenta urmand drumul civilizatiei celor 2 bauturi. Mai reomand <em>&#8220;Ambitious Brew&#8221; de Maureen Ogle</em>, o lucrare fascinanta depsre adevarata istorie a berii americane.<br />
Nu vreau sa uit clasicul Papazian Complete Joy of Homebrewing&#8221; si  &#8220;Extreme Brewing&#8221; de Sam Calagione.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/">PAUZAdeBERE.info</a>:Multumesc pentru timpul acordat si Noroc!<br />
<a href="http://beerphilosopher.blogspot.com/" target="_blank">Filozoful Berii:</a>Multumesc pentru orportunitate! Cheers!</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=611&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bea-cu-intelepciune_04_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>BEREA. GHID COMPLET: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata lumea</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-ghid-complet-istorie-prelucrare-degustare-varietati-din-toata-lumea_03_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-ghid-complet-istorie-prelucrare-degustare-varietati-din-toata-lumea_03_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Mar 2009 09:15:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=596</guid>
		<description><![CDATA[Incepand cu aceasta postare, prin bancul de probe vor trece toate lucrurile cu bere, despre bere si pentru bere. Voi incepe cu o carte care o recomand fara retineri: BEREA. GHID COMPLET: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata lumea Cartea este o traducere din limba italiana, realizata de Cristian Cercel si publicata la editura Editura [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.librarie.net/carte.php?id=108639&amp;nia=595"><img class="alignright size-full wp-image-598" title="ghid" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/03/ghid.jpg" alt="" width="250" height="250" /></a>Incepand cu aceasta postare, prin <a href="http://www.pauzadebere.info/categoria/bancul-de-probe">bancul de probe</a> vor trece toate lucrurile cu <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, despre <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> si pentru <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Voi incepe cu o carte care o recomand fara retineri: <strong><a href="http://www.librarie.net/carte.php?id=108639&amp;nia=595" target="_blank">BEREA. GHID COMPLET: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata lumea</a></strong></p>
<p><a href="http://www.librarie.net/carte.php?id=108639&amp;nia=595" target="_blank">Cartea</a> este o traducere din limba italiana, realizata de Cristian Cercel si publicata la editura <strong>Editura ART. </strong></p>
<p>La inceputul cartii ne este prezentata o scurta istorie a berii , iar apoi se trece in revista diferite procese de fabricare, cat si ingredientele folosite. Restul cartii este rezervat celor mai cunoscute beri din lume.<br />
[ad]<span id="more-596"></span><br />
In cele 450 de pagini sunt prezente peste 200 de beri. Ce m-a atras in mod deosebit este modul de descriere al berilor, asemanatoare cu cele din cartile lui <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Michael Jackson</a>, <a title="scriitorul berii" href="/michael-jackson-scriitorul-berii_08_2008.html">scriitorul berii</a>. Pe langa o fotografie sugestiva, ne sunt prezentate si cateva detalii despre originile berii prezentate, cat si secrete privind modul de degustare, dar si de savurare al acesteia.</p>
<p>Lectura placuta!!!</p>
<p>P.S. Puteti comanda aceasta carte de <a href="http://www.librarie.net/produs.php?id=108639&amp;nia=595"><strong>AICI (Librarie.net)<br />
</strong></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=596&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-ghid-complet-istorie-prelucrare-degustare-varietati-din-toata-lumea_03_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bohemian Connection</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Feb 2009 07:24:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bee]]></category>
		<category><![CDATA[bud]]></category>
		<category><![CDATA[budweiser]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>
		<category><![CDATA[Pilsner Urquell]]></category>
		<category><![CDATA[scriitorul berii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=477</guid>
		<description><![CDATA[In acest episod &#8220;the Beer Hunter&#8221; face un popas si la fabricile de bere din Cehia. Nu se poate vorbi de bere fara a pomeni macar de faimosul gust Pilsner Urquell sau de Budweiser [ad]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>In acest episod &#8220;the <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Beer Hunter</a>&#8221; face un popas si la fabricile de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83">Cehia</a>. Nu se poate vorbi de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> fara a pomeni macar de faimosul <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> <a href="http://www.pauzadebere.info/jocuri-online_02_2009.html">Pilsner Urquell</a> sau de <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/budweiser">Budweiser</a><br />
[ad]<br />
<script src="http://www.trilulilu.ro/embed-video/pauzadebere/2c784ee45b640d" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript"><!--
show_2c784ee45b640d(448, 386);
// --></script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=477&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bohemian-connection_02_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Consumul a 8 litri de bere pe zi previne aparitia cancerului de prostata</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/16-beri-pe-zi-previn-aparitia-cancerului-de-prostata_01_2009.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/16-beri-pe-zi-previn-aparitia-cancerului-de-prostata_01_2009.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 21 Jan 2009 09:59:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[hamei]]></category>
		<category><![CDATA[medicament]]></category>
		<category><![CDATA[xanthohumol]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=364</guid>
		<description><![CDATA[Nu este o gluma, ci concluzia la care a ajuns certatoarea americana Emily Ho de la Universitatea de Stat din Oregon (remarcati ca o femeie ne spune sa bem bere) Hameiul contine xanthohumol , substanta ce previne aparitia cancerului la prostata. In urma cercetarilor s-a stabilit ca doza optima de xanthohumol ce trebuie asimilata intr-o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="margin-bottom: 10px;">Nu este o gluma, ci concluzia la care a ajuns certatoarea americana <strong><a href="http://www.hhs.oregonstate.edu/faculty-staff/userinfo.php?id=117" target="_blank">Emily  Ho</a></strong> de la <strong><a href="http://oregonstate.edu/" target="_blank">Universitatea de Stat din Oregon</a></strong> (remarcati ca o femeie ne spune sa bem <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>)<a href="http://oregonstate.edu/" target="_blank"><span id="more-364"></span></a></p>
<p style="margin-bottom: 10px;">Hameiul contine <strong><a href="http://www.organicashitaba.com/xanthohumol.html" target="_blank">xanthohumol</a></strong> , substanta ce previne aparitia cancerului la prostata. In urma cercetarilor s-a stabilit ca doza optima de <strong><a href="http://www.organicashitaba.com/xanthohumol.html" target="_blank">xanthohumol</a></strong> ce trebuie asimilata intr-o zi se gaseste in <strong>17 pinturi de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> ( 8,04 litri)</strong></p>
<p style="margin-bottom: 10px;">Acum aveti inca un motiv in plus sa va faceti <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/bere-de-casa">berea in casa</a>!</p>
<p style="margin-bottom: 10px;"><img class="alignnone size-full wp-image-367" title="beri" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2009/01/beri.jpg" alt="" width="450" height="300" /></p>
<p style="margin-bottom: 10px;">Aveti <a href="http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12481418" target="_blank"><em><strong>aici </strong></em>studiul</a> si alte articole legate de acest subiect <em><strong><a href="http://www.katu.com/entertainment/3623751.html" target="_blank">aici</a> </strong></em>si <em><strong><a href="http://www.organicashitaba.com/beer.html" target="_blank">aici</a></strong></em></p>
<p style="margin-bottom: 10px;"><strong><a href="http://www.organicashitaba.com/xanthohumol.html" target="_blank"><span style="background-color: #e6ecf9;" onmouseover="_tipon(this)" onmouseout="_tipoff()"><br />
</span></a></strong></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=364&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/16-beri-pe-zi-previn-aparitia-cancerului-de-prostata_01_2009.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea noastra cea de toate zilele</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-noastra-cea-de-toate-zilele_12_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-noastra-cea-de-toate-zilele_12_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 27 Dec 2008 16:55:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[Chimay]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=340</guid>
		<description><![CDATA[Scriitorul berii in acest episod ne prezinta berile trappist si manastiresti din Europa]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="Scriitorul berii" href="/michael-jackson-scriitorul-berii_08_2008.html">Scriitorul berii</a> in acest episod ne prezinta berile trappist si manastiresti din Europa<span id="more-340"></span></p>
<p><script src="http://www.trilulilu.ro/embed-video/pauzadebere/174483a2062ccf" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript"><!--
show_174483a2062ccf(448, 386);
// --></script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=340&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-noastra-cea-de-toate-zilele_12_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Open Source Beer Project</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 19 Dec 2008 08:55:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[free]]></category>
		<category><![CDATA[online]]></category>
		<category><![CDATA[Open Source]]></category>
		<category><![CDATA[surse]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=316</guid>
		<description><![CDATA[V-am prezentat pe la inceputuri curentul FREE BEER bazat pe filosofia free software/open source Acum e randul sa va prezint si primul proiect Open Source Beer. In mare parte conceptul este acelasi cu cel adoptat de FREE BEER. Singura diferenta este data de reteta berii, tehnologia de fabricatie si comunitatea. La baza acestui proiect este reteta unei [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>V-am prezentat pe la inceputuri curentul <strong><a href="http://www.pauzadebere.info/free-beer_08_2008.html">FREE BEER</a> </strong>bazat pe filosofia <a href="http://www.gnu.org/philosophy/free-software-for-freedom.html" target="_blank"><strong>free software/open source</strong></a></p>
<p>Acum e randul sa va prezint si primul proiect <strong>Open Source Beer</strong>. In mare parte conceptul este acelasi cu cel adoptat de<strong> <a href="http://www.pauzadebere.info/free-beer_08_2008.html">FREE BEER</a><span style="font-weight: normal;">.</span> </strong>Singura diferenta este data de <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> berii, tehnologia de fabricatie si comunitatea.<span id="more-316"></span></p>

<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/2-2' title='2'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/2-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="2" title="2" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/8-2' title='8'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/8-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="8" title="8" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/7-2' title='7'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/7-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="7" title="7" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/attachment/5' title='5'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/5-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="5" title="5" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/4-2' title='4'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/4-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="4" title="4" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/3-2' title='3'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/3-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="3" title="3" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/1-2' title='1'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/1-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="1" title="1" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/attachment/9' title='9'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/9-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="9" title="9" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/open_source_beer' title='open_source_beer'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/open_source_beer-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="open_source_beer" title="open_source_beer" /></a>

<p>La baza acestui proiect este <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> unei marci comerciale de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> produsa de <strong><a href="http://www.flyingdogales.com/">Flying Dog Brewery</a> </strong>Stati linistit, nimeni nu a furat nimic:<strong> <a href="http://www.flyingdogales.com/">Flying Dog Brewery</a><span style="font-weight: normal;"> a facut public &#8220;codul sursa&#8221; al berii (<a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a>) pentru a-si populariza si imbunatatii produsul.</span></strong></p>
<p>In plus, baietii de la &#8220;Cainele Zburator&#8221; ofera suport in alegerea ingredientelor cat si in propcurarea echipamentelor folosite in procesul de fabricatie a berii in gospodarie. Unii vor spune ca e mai degraba vorba de o franciza. Nu este franciza pentru ca <a href="http://www.flyingdogales.com/">Flying Dog Brewery</a> nu te obliga sa le folosesti echipamentele si ustensilel lor: ai voie sa imbunatatesti <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a>, ulterior facand-o publica la randul tau.</p>
<p>De asemena poti sa comercializezi berea semnaland sursele de preluare a &#8220;codului&#8221;.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=316&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/open-source-beer-project_12_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Maxime &#8230;cu BERE</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/maxime-cu-bere_12_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/maxime-cu-bere_12_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Dec 2008 22:30:18 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere cu haz]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[citate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=266</guid>
		<description><![CDATA[&#8220;Berea este dovada ca Dumnezeu ne iubeste si ca vrea sa fim fericiti.&#8221;  Benjamin Franklin &#8220;Cel care a inventat berea a fost un om intelept.&#8221; Platon &#8220;Femeile frumoase ne fac sa cumparam bere. Femeile urate ne obliga sa bem bere.&#8221; Ed O’Neill &#8220;Celor care le place bera fara alcool nu le place gustul berii, lor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-medium wp-image-269" title="am-bere" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/am-bere-203x300.jpg" alt="" width="164" height="242" />&#8220;Berea este dovada ca Dumnezeu ne iubeste si ca vrea sa fim fericiti.&#8221;  <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Benjamin_Franklin" target="_blank"><strong>Benjamin Franklin</strong></a></p>
<p>&#8220;Cel care a inventat berea a fost un om intelept.&#8221; <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon" target="_blank"><strong>Platon</strong></a></p>
<p>&#8220;Femeile frumoase ne fac sa cumparam <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Femeile urate ne obliga sa bem <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.&#8221; <a href="http://www.imdb.com/name/nm0642145/" target="_blank"><strong>Ed O’Neill </strong></a></p>
<p>&#8220;Celor care le place bera fara alcool nu le place gustul berii, lor le place sa se pise.&#8221; <a href="http://www.capital-brewery.com/thebrewery/brewmaster.html" target="_blank"><strong>Kirby Nelson maestru berar la Capital Brewery</strong></a></p>
<p>&#8220;Dati-mi o femeie care iubeste berea si voi cucerii lumea.&#8221; <strong><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_I,_German_Emperor" target="_blank">Kaiserul Wilhelm I</a></strong></p>
<p>&#8220;Vinu dupa <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, e placere; Berea dupa vin, e un chin.&#8221; <strong>Intelepciune populara</strong></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=266&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/maxime-cu-bere_12_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cum citim eticheta?</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/cum-citim-eticheta_12_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/cum-citim-eticheta_12_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Dec 2008 21:27:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[e.p.]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta bere]]></category>
		<category><![CDATA[extract primar]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=252</guid>
		<description><![CDATA[Ati citit eticheta berii care o beti? Macar din plictiseala si tot va aruncati un ochi peste ea. NUu ma refer aici la cazurile extreme cand unii isi iau revista sau romanu cu ei la buda dupa ce au memorat in prealabil eticheta masinii de spalat. Ma refer la momentele cand aveti o sticla sau [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/eticheta.jpeg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-253" title="Etichete" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/12/eticheta-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Ati citit eticheta berii care o beti? Macar din plictiseala si tot va aruncati un ochi peste ea. NUu ma refer aici la cazurile extreme cand unii isi iau revista sau romanu cu ei la buda dupa ce au memorat in prealabil eticheta masinii de spalat.</p>
<p>Ma refer la momentele cand aveti o <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> sau o cutie de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, sunteti insetat, luati o inghititura de parca ar fi ultima si apoi priviti spre recipient sa va asigurati ce beti. Asa ca vrand nevrand va uitati la eticheta.  In afara de brand veti gasi inscriptionat <a href="http://www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/tipuri-de-bere">tipul de bere</a> continuta si <a href="http://www.pauzadebere.info/cat-alcool-are-berea_10_2008.html">gradul acesteia de alcoolizare</a>. Referitor la <a href="http://www.pauzadebere.info/cat-alcool-are-berea_10_2008.html">alcoolizare</a> am mai discutat, dar mai apare un indicator: <strong>E.P. n%<br />
</strong></p>
<p>Multi prieteni ma testeaza si ma intreab ce-i ala <strong>E.P</strong>. la o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>: este prescurtarea la <strong>Extract Primar</strong> si reprezinta cantitatea de <span style="color: black;">produs fermentescibil ce exista in mustul de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. </span><span id="more-252"></span></p>
<p><span style="color: black;">Acest E.P dupa fermentare se transforma in mare parte in alcool si in dioxid de carbon aciduland berea.  Insa nu tot extractul primar va fermenta la final <strong>E.P.</strong>-ul fiind intr-o concentratie foarte mica fiind denumit si </span><span style="color: black;">dextrina</span><span style="color: black;">. Dat fiind ca vorbim de concentratii acest indicator se exprima in procentaj din volum asemeni alcoolului din <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. </span></p>
<p><span style="color: black;">De ce e bine sa stim ce e cu acest <strong>E.P.</strong>? El ne indica  plinatatea berii, care ne imprima <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> berii si care ne face berea pe gustul nostru.<br />
</span></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=252&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/cum-citim-eticheta_12_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>The Burgandies of Belgium</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/the-burgandies-of-belgium_12_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/the-burgandies-of-belgium_12_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Dec 2008 13:45:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere cu haz]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Jackson]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=240</guid>
		<description><![CDATA[Dupa multe cautari am reusit sa intru in posesia documentarului despre bere realizat de Michael Jackson &#8220;The Beer Hunter&#8221; in 1989 pentru Discovery Channel. Nu voi posta episoadele in ordinea care au fost realizate la vremea lui. Ordinea va fi data de preferintele mele in materie de bere. Episodul ce-l puteti viziona mai jos se intituleaza [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Dupa multe cautari am reusit sa intru in posesia documentarului despre <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> realizat de <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Michael Jackson &#8220;The Beer Hunter&#8221;</a> in 1989 pentru Discovery Channel. Nu voi posta episoadele in ordinea care au fost realizate la vremea lui. Ordinea va fi data de preferintele mele in materie de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. <span id="more-240"></span></p>
<p>Episodul ce-l puteti viziona mai jos se intituleaza &#8220;The Burgandies of Belgium&#8221; este o trecere in revista a <a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/bere-belgiana">berilor belgiene</a>, cele mai bune dupa gustul meu si care acopera cam majoritatea tipurilor de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Tot belgienii au dezvoltat si o bucatarie a berii asa ca sa nu ne miram ca <strong><a href="http://www.pauzadebere.info/ben-vinken-somelierul-de-bere_08_2008.html">somelierul</a></strong> de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> cel mai cunoscut este belgianul <strong><a href="http://www.pauzadebere.info/ben-vinken-somelierul-de-bere_08_2008.html">Ben Vinken</a></strong></p>
<p><strong>The Burgandies of Belgium</strong> by<strong> </strong><strong><a href="http://www.pauzadebere.info/eticheta/michael-jackson">Michael Jackson &#8220;The Beer Hunter&#8221;</a></strong><br />
<script src="http://www.trilulilu.ro/embed-video/pauzadebere/6b2664406d6eaa" type="text/javascript"></script><script type="text/javascript"><!--
show_6b2664406d6eaa(448, 386);
// --></script></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=240&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/the-burgandies-of-belgium_12_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea ECO</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 Nov 2008 10:22:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[ECO]]></category>
		<category><![CDATA[save planet]]></category>
		<category><![CDATA[save the whales]]></category>
		<category><![CDATA[save world]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=195</guid>
		<description><![CDATA[Pentru a fi in ton cu noua moda ECO (un EMO pentru oameni mari) va informam ca, mai nou, in vestul Europei, dar si in nordul Americii este la mare cautare Berea ECO sau BIO. Cand o bere este ECO? Atunci cand cel putin 95% din ingredientele folosite in fabricare provin din ferme care practica [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/green-beer.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-198" title="Bere ECO" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/green-beer-300x195.jpg" alt="" width="300" height="195" /></a>Pentru a fi in ton cu noua moda ECO (un EMO pentru oameni mari) va informam ca, mai nou, in vestul Europei, dar si in nordul Americii este la mare cautare Berea ECO sau BIO.</p>
<p>Cand o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este ECO? Atunci cand cel putin 95% din ingredientele folosite in fabricare provin din ferme care practica agricultura ecologica, fara a folosi plante modificate genetic sau insecticide, ierbicide, fungicide si alti fertilizanti chimici toxici pentru organism.<span id="more-195"></span></p>
<p>De unde se procura aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>? Berea bio se gaseste in puburi, dar si in supermarkete iar de producerea acesteia se ocupa micile fabricute de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> locale, foarte populare mai ales in Germania si S.U.A.</p>
<p>Dat fiind ca cererea este in crestere, vanzarile crescand cu 30-40% pe an, se pare ca si marii producatori de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> vor intra pe acest segment cu o cerere neacoperita. Anheuser-Busch, Miller si New Bel­gium deja au anuntat testarea sortimentelor lor de bere eco.</p>
<p>La aceasta bere singurul avertisment este dat de cantitatea consumata calitatea ingredientelor fiind garantata eco.</p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tarie-fara-chimicale/" target="_blank">sursa <em>ECO Magazin</em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=195&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-eco_11_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Winter Beer (bere de iarna)</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2008 21:28:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[bere de iarna]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatori]]></category>
		<category><![CDATA[winter]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=158</guid>
		<description><![CDATA[Winter Beer (Bere de iarna) este tipul de bere care isi face aparitia in puburi de la sfarsitul lui octobrie pana in martie.  Bere de iarna este numita si berea de sarbatori deaorece se obisnuieste sa fie preparata pentru a fi consumata in aceasta perioada a anului. Este bine de stiut ca berea mai sus [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/bere-de-iarna.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-159" title="bere-de-iarna" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/bere-de-iarna-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Winter Beer (<a title="Bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Bere</a> de iarna) este <a href="http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html">tipul de bere</a> care isi face aparitia in puburi de la sfarsitul lui octobrie pana in martie.  <a title="Bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">Bere</a> de iarna este numita si berea de sarbatori deaorece se obisnuieste sa fie preparata pentru a fi consumata in aceasta perioada a anului.</p>
<p>Este bine de stiut ca berea mai sus amintita nu este o inventie moderna, o gaselnita a oamnilor din marketingul de azi. In perioana europei pagane era preparata o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentru celebrarea solstitiului de iarna. Din cauza ca deja era mai frig se prefa ca berea sa contina mai mult alcool decat berea consumata vara. Mai tarziu, manastirile in care era fabricata berea au creat un anume tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentru pelerinii prezenti la celebrarea Craciunului.[ad]<br />
<span id="more-158"></span><br />
Berea de iarna nu se incadreaza intr-un stil anume insa toate au o concentratie de alcool peste medie. Din aceasta cauza sunt preferate <a href="http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html">stilurile de bere</a>: <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> veche, strog <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a>, <a href="http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html">barleywine</a> si strong <a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a>. O bere cu peste 6,5-7% volum alcool se consuma la temperatura de 7-10 grade celsius.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=158&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/winter-beer_11_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cea mai mare halba din lume</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 05 Nov 2008 14:20:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Bere cu haz]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[gigant]]></category>
		<category><![CDATA[halba]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=118</guid>
		<description><![CDATA[Stiati ca cea mai mare halba din lume nu se afla in Germania, Cehia sau Belgia? Conform Guinness Book, cea mai mare halba o gasiti Kuala Lumpur , Malaezia , in vecinatatea Turnurilor Petronas.[ad] Halba are  inaltimea de 1,987 metri, greutatea de 1557 kilograme si o capacitate de 2796 litri.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Stiati ca cea mai mare halba din lume nu se afla in Germania, Cehia sau Belgia? Conform Guinness Book, cea mai mare halba o gasiti <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Kuala_Lumpur" target="_blank">Kuala Lumpur</a> , <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Malaysia" target="_blank">Malaezia </a>, in vecinatatea <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Petronas_Twin_Towers" target="_blank">Turnurilor Petronas</a>.<span id="more-118"></span>[ad]</p>

<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/love' title='love'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/love-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="love" title="love" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/halba-mare' title='halba-mare'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/halba-mare-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="halba-mare" title="halba-mare" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/oameni-si-halba' title='oameni-si-halba'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/oameni-si-halba-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="oameni-si-halba" title="oameni-si-halba" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/halba-uriasa' title='halba-uriasa'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/halba-uriasa-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="halba-uriasa" title="halba-uriasa" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/halba-gigantica' title='halba-gigantica'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/halba-gigantica-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="halba-gigantica" title="halba-gigantica" /></a>
<a href='http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/certificarea' title='certificarea'><img width="150" height="150" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/11/certificarea-150x150.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="certificarea" title="certificarea" /></a>

<p>Halba are  <strong>inaltimea</strong> de <strong>1,987 metri</strong>, <strong>greutatea</strong> de <strong>1557 kilograme</strong> si o <strong>capacitate</strong> de <strong>2796 litri</strong>.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=118&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/cea-mai-mare-halba-din-lume_11_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cat alcool are berea?</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/cat-alcool-are-berea_10_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/cat-alcool-are-berea_10_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 24 Oct 2008 07:44:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[alcool]]></category>
		<category><![CDATA[Bere cu alcool]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=796</guid>
		<description><![CDATA[Pentru siguranta dumneavoastra e bine sa stiti cat alcool are berea pe care o beti. In timp ce ne place sa savuram gustul berii continutul de alcool e responsabil de atmosfera. Fiecare tip de bere ca tarie se incadreaza intre numite limite de alcoolizare.  Nu vom vorbi de cocktailuri sau de unele experimete gen bere [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru siguranta dumneavoastra e bine sa stiti cat alcool are berea pe care o beti. In timp ce ne place sa savuram gustul berii continutul de alcool e responsabil de atmosfera.</p>
<p>Fiecare tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> ca tarie se incadreaza intre numite limite de alcoolizare.  Nu vom vorbi de <a href="http://www.pauzadebere.info/categoria/retete/cocktail-cu-bere">cocktailuri</a> sau de unele experimete gen <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> cu arome artificiale sau intarita prin adaos de alcool etilic, ci doar de cantitatea de alcool rezultata in urma procesului de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a>.<span id="more-61"></span>[ad]</p>
<p>Continutul de alcool din <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> variaza intre 3% din volum pana la valori de 12%. Sa nu uitam insa si de berile slab alcoolizate care contin alcool sub 1% din volum. Aceste beri sunt cunoscute si ca beri fara alcool.</p>
<p>Mai jos sunt enumerate principalele tipuri de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> si volumul de alcool<strong> </strong>continut:</p>
<ul>
<li><strong>Lager </strong>4 &#8211; 5% Alcool</li>
<li><strong>Pilsner Lager </strong>3 &#8211; 6% Alcool</li>
<li><strong>Wheat (<a title="Weissbier" href="/eticheta/lager">Weissbier</a>) </strong>4 &#8211; 5% Alcool</li>
<li><strong>Porter </strong>4 &#8211; 5% Alcool</li>
<li><strong>Bitter (ESB)</strong> 3 &#8211; 7% Alcool</li>
<li><strong>IPA (India Pale <a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a>)</strong> 5 &#8211; 7% Alcool</li>
<li><strong>Stout </strong>5 &#8211; 10% Alcool</li>
<li><strong>Double (<a title="Dubbel" href="http://www.pauzadebere.info/dubbel_05_2009.html">Dubbel</a>)</strong> 6.5 &#8211; 9% Alcool</li>
<li><strong>Tripel (Trippel, Triple)</strong> 7.5 &#8211; 9.5% Alcool</li>
<li><strong><a href="/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html" target="_self">Barleywine</a></strong> 8 &#8211; 12% Alcool</li>
</ul>
<p>Cunoscand cele de mai sus de acum inainte va fi mai usor sa va dati seama intr-un pub, doar dupa tipul berii, de continutul de alcoo, fara a mai fi nevoie sa cititi eticheta.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=61&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/cat-alcool-are-berea_10_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cutia de bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/cutia-de-bere_10_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/cutia-de-bere_10_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Oct 2008 08:20:56 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[cutie]]></category>
		<category><![CDATA[doza]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=761</guid>
		<description><![CDATA[Alaturi de sticla, butoi si mai nou pet, cutia de bere este unul din recipientele cele mai raspandite din care putem sa savuram licoarea preferata. In ceea ce priveste ultilizarea cutiei pentru bere, parerile sunt impartite. Fanii Avantajele sunt destul de clare: - Greutatea redusa, a ambalajului ce adduce un plus in confortul consumatorului - [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-767" title="Cutiiiii" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Alaturi de <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>, butoi si mai nou pet, cutia de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este unul din recipientele cele mai raspandite din care putem sa savuram licoarea preferata.<br />
In ceea ce priveste ultilizarea cutiei pentru <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, parerile sunt impartite.</p>
<p><strong>Fanii</strong><br />
Avantajele sunt destul de clare:<br />
- Greutatea redusa, a ambalajului ce adduce un plus in confortul consumatorului<br />
- Recirea mai rapida si mai uniforma a continutului si mentinerea acesteia la o temperature scazuta mai mult timp<br />
- Perioada de valabilitate a berii din cutie este mai mare. O <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> la doza expira cel mai adesea dupa un an de la imbuteliere, iar conditiile de depozitare sunt mai putin pretentioase<br />
<span id="more-58"></span>[ad]<br />
<strong>Adversarii</strong><br />
Exista insa si destui adversar ai cutiei de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Dezavantajul principal pe care il scot in evidenta este dat de faptul ca dozele sunt fabricate in majoritatea cazurilor din aluminiu si zinc, metale ce afecteaza sistemul nervos.</p>
<p>Dar sa consultam si parerea unui specialist: <a href="http://www.pauzadebere.info/michael-jackson-scriitorul-berii_08_2008.html" target="_self">Michael Jackson, scriitorul de bere</a>, recomanda consumul berii la <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> de 0,5-0,75 litri. Spre deosebire de metal, <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> nu schimba gustul berii, iar in volum de 0,5-0,75 litri licoarea isi pastreaza carbonatia optima.</p>
<p><strong><a href="http://None"><img class="alignright size-full wp-image-766" title="Primelel cutii de bere" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/cutii.gif" alt="" width="240" height="152" /></a>Scurta istorie</strong><br />
Cronologic vorbind, cutia de bere este foarte tanara, in comparatie cu berea in sine.<br />
In 1810 Peter Durand patenteaza cutia de conserva si abia in 1933 American Can Company dezvolta un recipient de metal care pe interior era captusit cu plastic pentru a nu schimba gustul berii. Dat fiind ca era doar un experiment a mai durat 2 ani pana la comercializarea noului recipient cu bere.<br />
La inceputul anului 1935, in Richmond, Virginia, S.U.A., s-au vandut primele cutii cu bere. Acestea contineau bere de tip Cream <a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a>, iar ziua in care s-a vandut prima cutie de bere, 24 ianuarie, a ramas in istorie ca “Ziua Aprecierii Cutiei de Bere”. )<br />
<a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere3.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-765" title="Colectie " src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere3-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>In la sfarsitul anului 1935 o mica <a title="berarie" href="/categoria/bancul-de-probe/berarie">berarie</a> galeza a inceput sa vanda berea intr-un recipient nou pentru europeni. Multi consumatori de bere erau sceptuici in privinta cutiei de bere prevazandu-i o viata scurta, insa in decembrie anul acesta cutia de bere britanica implineste 73 de ani.</p>
<p>Primele cutii de bere imitau forma sticlei de bere avand un capac cu infiletare. Aceasta forma a fost foarte populara pan in anii ’60, cand Mikola Kondakow de la compania canadiana Thunder Bay din Ontario a inventat cutia pentru bauturi cu sistem de descridere pull tab folosit astazi. Astfel la vechile cutii de bere cu capac prin rasucire au fost inlocuite foarte rapid cu noile cutii cu deschidere prin sistemul pull tab.</p>
<p><strong>Colectionarii</strong><br />
<a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere2.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-764" title="Muzeul cutiilor de bere" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/museubere2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>De-a lungul timpului, variaetatea de forme, marimii, culori a cutiilor de bere au aprins pasiuni. In momentul de fata colectionarea cutiilor de bere este la fel de serioasa ca filatelia. Exista reviste de specialitate, <a href="http://www.bcca.com/" target="_blank">cluburi de profil</a>, intalniri periodice pe marginea acestui hobby.<br />
De amintit este Muzeul Cutiei de Bere din East Taunton, Massachusett, S.U.A. cu o colectie de peste 3500 cutii de bere. Initial,cutiile au fost adunate din 1978 de catre Kevin Logan, care este si directorul acestui muzeu .</p>
<p><strong>Doza sau Petul<br />
</strong>Mai nou vine din urma, destul de tare, petul de plastic. Petul, in Romania se pare ca este din ce in ce mai popular, fiind si motorul cresterii consumului de bere din ultimii ani. In momentul de fata, dupa ultimile rezultate se pare ca suntem in top10 la consumatori de bere ca natiune. Cu toate acestea berea la cutie continua sa se mentina pe rafturi mai ales cand e vorba de marci de bere de import.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=58&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/cutia-de-bere_10_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Barleywine (vin de cereale)</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 08 Oct 2008 07:24:55 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[tare]]></category>
		<category><![CDATA[vin de cereale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=749</guid>
		<description><![CDATA[Contrar denumirii barleywine (vin de cereale) este defapt o bere insa este denumita vin datorita tariei. Aceasta bere apare prin secolul al XIX-lea in Anglia si isi are originile in berea de martie de la Oktoberfest consumata in secolul al XVIII-lea. Este o bere de tip Ale, concentratia de alcool fiind de la 8-12% din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignright size-full wp-image-752" title="barleywine" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/10/barleywine.jpg" alt="" width="250" height="155" />Contrar denumirii <strong>barleywine</strong> (vin de cereale) este defapt o bere insa este denumita vin datorita tariei. Aceasta bere apare prin secolul al XIX-lea in Anglia si isi are originile in berea de martie de la Oktoberfest consumata in secolul al XVIII-lea.</p>
<p>Este o bere de tip <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong>, concentratia de alcool fiind de la 8-12% din volum, insa uneori concentratia de alcool este de chiar 16% din volum.<span id="more-56"></span>[ad]</p>
<p>Majoritatea berilor de acest fel sunt de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> neagra rosiatica, unele avand o nuanta mai deschisa spre aramiu dens. Gustul este  de bere are si o nuanta acrisoara asemanatoare berii <a title="lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">lambic</a>. Fiind o bere tare se recomanda consumul acesteia la temperatura de 15-16 grade Celsius cu o <a title="mancare" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">mancare</a> mai consistenta.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=56&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/barleywine-vin-de-cereale_10_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Berea Trappist</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Sep 2008 11:44:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere de manastire]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=687</guid>
		<description><![CDATA[Berea trappist este facuta de sau sub directa indrumare a calugarilor catolici din ordinul Trappist cunoscuti si ca O.C.S.O (Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae). Numele de trappist vine de la localitatea franceza La Trappe de unde este original ordinul monahal. Ordinul are peste 170 de manastiri in toata lumea, insa maestrii berari sunt doar in sapte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/images.jpeg"><img class="alignright size-full wp-image-693" title="Beri Trappist" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/images.jpeg" alt="" width="108" height="121" /></a>Berea trappist este facuta de sau sub directa indrumare a calugarilor catolici din ordinul <strong>Trappist</strong> cunoscuti si ca <strong>O.C.S.O</strong> (<em>Ordo Cisterciensis Strictioris Observantiae</em>).</p>
<p>Numele de trappist vine de la localitatea franceza <strong>La Trappe</strong> de unde este original ordinul monahal. Ordinul are peste 170 de manastiri in toata lumea, insa maestrii berari sunt doar in sapte din ele: sase in Belgia (<em>Orval, Chimay, Westvleteren, Rochefort, Westmalle</em> si <em>Achel</em>) si una in Olanda (<em>Koningshoeven</em>). Acestea au si dreptul sa foloseasca logo <em><strong>Authentic Trappist Product</strong>. </em><span id="more-50"></span><br />
[ad]<br />
<a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/westmallemonkalonesmall_2.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-694" title="westmallemonkalonesmall_2" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/westmallemonkalonesmall_2-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a>Berile trapist sunt de tip <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong>, fermentate la suprafata si imbuteliate si distribuite doar in <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>. In functie de tarie si <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> ele se impart in 3 mari categorii: <strong>single</strong> (pana in 7% volum alcool), <strong>double</strong> (de 8%volum alcool) si <strong>triple</strong> (de 9% volum alcool)</p>
<p>Pe langa modul de fabricare strict supravegheat de acest ordin monastic, berea trappist se deosebeste prin <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> si combinatia de arome. Datarita buchetului de arome specific taria acestei beri este insesizabila, fiind o bere recomandata la fripturi cu <a title="carne" href="/categoria/retete/mancare-cu-bere">carne</a> rosie sau vanat.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=50&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vizita la Chimay</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/vizita-la-chimay_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/vizita-la-chimay_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 15 Sep 2008 08:15:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[Chimay]]></category>
		<category><![CDATA[trappist]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=681</guid>
		<description><![CDATA[Berea Chimay este cea mai populara bere trappist in Romania mai les din cauza ca se gaseste pe rafturile marilor retaileri din tara. Eu o recomand bautorului de bere care vrea sa experimenteze unu nou gust si o aroma distincta. N-o sa ma chinui sa va conving sa o gustati, insa va recomad documentarul de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/chimay.gif"><img class="alignright size-full wp-image-697" title="chimay" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/chimay.gif" alt="" width="196" height="196" /></a>Berea <strong>Chimay</strong> este cea mai populara<strong> <a href="http://www.pauzadebere.info/berea-trappist_09_2008.html" target="_self">bere trappist</a> </strong>in Romania mai les din cauza ca se gaseste pe rafturile marilor retaileri din tara. Eu o recomand bautorului de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> care vrea sa experimenteze unu nou gust si o <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> distincta.<span id="more-49"></span><br />
N-o sa ma chinui sa va conving sa o gustati, insa va recomad documentarul de mai jos: sigur veti incerca macar un <strong>Chimay Red</strong> cu alcool 7% din volum.<br />
Mie imi plac toate 3: Rosu, galben si albastru. Cel mai mult insa iubesc <strong>Chimay Blue</strong> cu alcool 9% din volum. <strong><em>Voua care va place?</em></strong>[ad]<br />
<object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="425" height="344" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/6_sVVOk0njU&amp;hl=en&amp;fs=1" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="344" src="http://www.youtube.com/v/6_sVVOk0njU&amp;hl=en&amp;fs=1" allowfullscreen="true"></embed></object></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=49&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/vizita-la-chimay_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Paharul de bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/paharul-de-bere_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/paharul-de-bere_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 12 Sep 2008 09:41:21 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura berii]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[bere la metru]]></category>
		<category><![CDATA[halba]]></category>
		<category><![CDATA[pahare]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=671</guid>
		<description><![CDATA[Fie ca e Ale sau Lager, Blonda sau Bruna, tare sau slaba, cu alcool sau fara berea are gust bauta din pahar. Cum putem savuta perfectiunea berii? Alegand paharul perfect. In randurile urmatoare voi face o scurta trecere in revista a paharelor de bere folosite si tipul de bere la care se recomanda: Halba germana [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Fie ca e <a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a> sau Lager, Blonda sau Bruna, tare sau slaba, cu alcool sau fara berea are <a title="gust" href="/degustarea-berii_08_2009.html">gust</a> bauta din pahar. Cum putem savuta perfectiunea berii? Alegand paharul perfect. In randurile urmatoare voi face o scurta trecere in revista a paharelor de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> folosite si tipul de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> la care se recomanda:</p>
<p><strong>Halba germana</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/halba-bere.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-635" title="Halba" src="../wp-content/uploads/2008/09/halba-bere-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/halbe.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-637" title="Halbe" src="../wp-content/uploads/2008/09/halbe-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/halba.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-636" title="Halba" src="../wp-content/uploads/2008/09/halba-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Este halba care o stim in berarii de cand lumea. Denumirea ei vine de la cuvantul german <strong>half</strong> care inseamna jumatate, facanduse aluzie la faptul ca halba are jumatate de litru (0,5 litri). Nu este recomandata folosirea esi doar pentru un anume tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> insa din experienta se preteaza berii direct din butoi.</p>
<p><strong>Halba Dimpled Pint</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/halba-dimpledpint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-641" title="halba dimpled pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/halba-dimpledpint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/halba-dimpled-pint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-640" title="halba-dimpled-pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/halba-dimpled-pint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/dimpled-pint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-639" title="dimpled-pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/dimpled-pint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Este o halba la fel de intalnita ca cea prezentata mai sus insa este asociata puburilor britanice.  Numele de <strong>Dimpled Pint</strong> vine de la “gropitele” de pe suprafata exterioara (<strong>Dimpled</strong> in engleza inseamna <strong>grpopita in obraz</strong>), iar <strong>Pint </strong>este unitatea de masura englezeasca<strong> </strong>(1 pint = 0,473 litri).<strong> </strong>Este folosita la scara foarte larga de bautorii de zi cu zi.</p>
<p><strong>Paharul Pint</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/guinness-pint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-643" title="guinness-pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/guinness-pint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/imperial_pint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-644" title="imperial_pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/imperial_pint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/pint.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-645" title="pint" src="../wp-content/uploads/2008/09/pint-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Este foarte cunoscut ca fiind reprezentativ pentru puburile irlandeze si mai poarta denumirea de <strong>Paharul pentru Pub</strong>. Forma a fost consacrata de cea mai populara <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> irlandeza: Guinness . Este folosita si pentru consumul de <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> englezesc si porter. Volumul este de 0,473 litri. Ca o variatie a acestui tip de pahat este intapnit si <strong>Paharul Pint </strong><strong>Imperial </strong> cu volum de 0,568 litri, foarte popular si in S.U.A.</p>
<p><strong>Paharul Pilsener(Pilsner)</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/pilsner.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-649" title="pilsner" src="../wp-content/uploads/2008/09/pilsner-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-pilsner.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-648" title="pahar pilsner" src="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-pilsner-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/double-pilsner.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-647" title="double pilsner" src="../wp-content/uploads/2008/09/double-pilsner-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Cred ca denumirea lui spune totul despre tipul de bere pentru care este folosit. Ca volum acestea variaza intre 0,237 litri si 0,355 litri. Aceasta forma consacrata a paharului are scopul de a pune in evidenta culoarea aurie si claritatea unei beri lager bine facute.</p>
<p><strong>Paharul Flute</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-flute.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-652" title="pahar-flute" src="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-flute-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-flute-bere.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-653" title="pahar-flute-bere" src="../wp-content/uploads/2008/09/pahar-flute-bere-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="../wp-content/uploads/2008/09/flute.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-651" title="flute" src="../wp-content/uploads/2008/09/flute-135x150.jpg" alt="" width="135" height="150" /></a></p>
<p>Da, este vorba de paharul alungit folosit si la sampanie. Ca volum, cele mai folosite sunt de 0,355 litri. Este preferat in general de belgieni la consumul de <a title="lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">lambic</a> si bere de fructe. Forma alungita ajuta la mentinerea carbonatiei si persistenta aromelor. De asemenea aceste <a title="pahare" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">pahare</a> dau o nota de eleganta si stil celor care il folosesc.</p>
<p><strong>Pocalul</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/pocal.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-655" title="pocal" src="../wp-content/uploads/2008/09/pocal-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/pocal-danez.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-656" title="pocal-danez" src="../wp-content/uploads/2008/09/pocal-danez-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/pocal-lalea.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-657" title="pocal-lalea" src="../wp-content/uploads/2008/09/pocal-lalea-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Cei care au impus moda pocalului la bere au fost belgienii. Este folosit la consumul de bere trappist, bere aromatica, <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> scotian, <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> belgian. Pocalul are diferite dimensiuni ca forma insa sunt foarte asemanatoare cu paharele pentru vinars (coniac). Aceasta forma te ajuta la mentinerea aromelor. In Romania cel mai popular pahar din aceasta categorie este cel de Stella Artois cunoscut si sub numele de <strong>pahar lalea</strong> Adevarul este ca si eu prefer sa savurez berea rosie sau neagra dintr-un pahar lalea <img class="wp-smiley" src="../wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif" alt=":)" /></p>
<p><strong><a title="Pahare" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">Pahare</a> Weißbier</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/weizenbier.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-659" title="weizenbier" src="../wp-content/uploads/2008/09/weizenbier-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/weisse.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-660" title="weisse" src="../wp-content/uploads/2008/09/weisse-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/weissenbier.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-661" title="weissenbier" src="../wp-content/uploads/2008/09/weissenbier-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Este paharul folosit pentru consumul de bere germana <strong>Weißbier</strong>(<a title="bere alba" href="/eticheta/lager">bere alba</a>) si are volumul de 0,5 litri. Exista si <a title="pahare" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">pahare</a> mai mici de 0,25 litri si 0,33 litri folosite mai ales in Belgia.</p>
<p><strong>Stein (Pullstein)</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-zinc.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-665" title="stein-de-zinc" src="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-zinc-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-ceramica.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-663" title="stein-de-ceramica" src="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-ceramica-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /> </a><a href="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-sticla.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-664" title="stein-de-sticla" src="../wp-content/uploads/2008/09/stein-de-sticla-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>E halba veche cu capac din ceramica, zinc sau <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a>. capacul in general este de zinc, insa sunt cazuri in care este din <a title="sticla" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">sticla</a> sau din ceramica. Denumirea vine de la cuvantul german <strong>Stein</strong> care inseamna <strong>piatra</strong>. In vechime aceste halbe erau congectionate din piatra pentru a tine cat mai timp berea rece. In acea halba se aducea berea din pivnita si era turnata apoi in <a title="pahare" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">pahare</a>.</p>
<p><strong>Paharul de un Yard</strong></p>
<p><a href="../wp-content/uploads/2008/09/bere-la-yard.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-669" title="bere-la-yard" src="../wp-content/uploads/2008/09/bere-la-yard-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/cum-se-bea-la-yard.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-667" title="cum-se-bea-la-yard" src="../wp-content/uploads/2008/09/cum-se-bea-la-yard-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a> <a href="../wp-content/uploads/2008/09/yard-ale.jpg"><img class="alignnone size-thumbnail wp-image-668" title="yard-ale" src="../wp-content/uploads/2008/09/yard-ale-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" /></a></p>
<p>Este un pahar foarte lung, de un <strong>yard</strong> ( 0,9144 metri ) popular in Anglia, Australia si Noua Zeelanda . Varianta autohtona este <strong>berea la metru</strong>. Nu se recomanda pentru un anumit tip de bere, fiind folosit si pentru ale si pentru lager.</p>
<p>Acum ca stim cu ce sa bem va urez bere placuta!</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=48&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/paharul-de-bere_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Reinheitsgebot &#8211; Legea Germana a Puritatii</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/reinheitsgebot-legea-germana-a-puritatii_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/reinheitsgebot-legea-germana-a-puritatii_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 11 Sep 2008 09:58:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[puritatea berii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=622</guid>
		<description><![CDATA[Reinheitsgebot &#8211; Legea Germana a Puritatii sau Legea Bavariana a Puritatii a fost promulgata in Bavaria pe 23 aprilie 1516 si este cea mai vehe directiva privind protectia consumatorului de bere. In textul initial era prevazut ca la producerea de bere se foloseste doar apa, orz si hamei. Astazi Reinheitsgebot nu mai face parte in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/reinheitsgebot-1516-1.jpg"><img class="alignright size-medium wp-image-625" title="Reinheitsgebot" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/reinheitsgebot-1516-1-210x300.jpg" alt="" width="210" height="300" /></a><strong>Reinheitsgebot</strong> &#8211; <strong>Legea Germana a Puritatii</strong> sau <strong>Legea Bavariana a Puritatii </strong>a fost promulgata in Bavaria pe 23 aprilie 1516 si este cea mai vehe directiva privind protectia consumatorului de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.</p>
<p>In textul initial era prevazut ca la producerea de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> se foloseste doar apa, <a title="orz" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">orz</a> si hamei. Astazi <strong>Reinheitsgebot </strong>nu mai face parte in aceeasi forma din legislatia germana<strong> </strong>fiind inlocuita in 1993 de<strong> <a href="http://www.jura.uni-saarland.de/BGBl/TEIL1/1993/19931400.1.HTML" target="_blank">Vorläufiges Deutsches Biergesetz</a></strong></p>
<p>Initial nici drojdia de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> nu era mentionata si numai abia dupa anul 1800 cand Luis Pasteur a descoperit micro-organismale ce duc la fermentare. Asta nu inseamna ca berea germana nu fermenta cu drojdie. Pur si simplu aceste microorganisme se gaseau in butoaiele cu must de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> puse la fermentat.<span id="more-47"></span><br />
[ad]<br />
Germanii sunt foarte mandrii de aceasta lege si cu toate ca standardele europene le permit producatorilor sa mai adauge si alte ingrediente  ei respecta traditia. Belgienii,  la multe beri adauga ierburi, fructe si alte cereale, iar romanii de la Timisoareana adauga porumb ingrediente ce berarii germanii nu le concep intr-o bere.</p>
<p>Binenteles ca Legea nu a scapat de critici chia in tara ei si au fost cazuri de incalcare a acesteia si de incercare de modificare a acesteia in urma unor procese impotriva statului.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=47&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/reinheitsgebot-legea-germana-a-puritatii_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Omul preistoric ar fi devenit agricultor pentru a bea bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/omul-preistoric-ar-fi-devenit-agricultor-pentru-a-bea-bere_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/omul-preistoric-ar-fi-devenit-agricultor-pentru-a-bea-bere_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 10 Sep 2008 19:35:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[InfoBere]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria berii]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[stiri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=619</guid>
		<description><![CDATA[Istoricul biolog german Josef H. Reichholf sustine in noua sa carte &#8220;De ce au devenit oamenii sedentari&#8221; ca trecerea la agricultura, acum zece mii de ani, care a pornit asa numita revolutie a neoliticului, nu s-a produs in scopuri prioritare, sau pentru ameliorarea alimentatiei, ci de dragul&#8230; berii. Potrivit profesorului, agricultura nu a aparut pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Istoricul biolog german Josef H. Reichholf sustine in noua sa carte &#8220;De ce au devenit oamenii sedentari&#8221; ca trecerea la agricultura, acum zece mii de ani, care a pornit asa numita revolutie a neoliticului, nu s-a produs in scopuri prioritare, sau pentru ameliorarea alimentatiei, ci de dragul&#8230; berii. Potrivit profesorului, agricultura nu a aparut pentru compensarea unor lipsuri, ci, dimpotriva, intr-o perioada de abundenta, in conditiile in care primele regiuni de asezare a omului sedentar erau pline de animale salbatice, omul din neolitic a continuand de altfel sa vaneze si sa culeaga fructe pentru a se hrani, relateaza ziarul &#8220;Estrella Digital&#8221;, consultat de Agerpres.<span id="more-46"></span>[ad]<br />
Profesor la Universitatea Politehnica din Munchen, Reichholf considera total gresita teoria ca omenirea a inceput sa cultive cereale, renuntand la viata nomada si stabilindu-se permanent intr-un anumit loc, pentru a se hrani mai bine. &#8220;Aceasta viziune comuna confunda cauzele si efectele. Cand vanatorii si culegatorii si-au abandonat modul de viata si alimentatia traditionala a intervenit un alt avantaj initial&#8221;, a explicat expertul, care subliniaza ca principiul &#8220;cultivarii plantelor nu a adus in sine nici un avantaj semnificativ pentru supravietuire&#8221;. Potrivit profesorului german, culturile initiale erau mult prea reduse, iar munca pamantului prea grea, fapt ce nu putea garanta supravietuirea unei comunitati doar prin agricultura si ca omul din neolitic a continuat dealtfel sa vaneze si sa culeaga fructe pentru a putea subzista. In acest sens, Reichholf considera la fel de gresita si teoria ca in primele regiuni de asezare a omului sedentar, in teritoriul asa-numit semiluna cuprins intre Egipt si Mesopotamia, exista putin vanat si multa vegetatie. &#8220;Este total diferit&#8221;, asigura expertul, care considera ca aceste regiuni erau bogate in vanat, motiv pentru care nu era nevoie sa fie abandonata aceasta forma de subzistenta si ca este total absurda teoria ca o regiune bogata in vegetatie era lipsita de animale salbatice. &#8220;Din contra, eu afirm ca agricultura a aparut dintr-o situatie de abundenta. Omenirea a inceput cultivarea cerealelor si a graului ca un complement alimentar. Intentia initiala, nu era de a face paine din grau, ci de a fabrica <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>, cu ajutorul fermentatiei&#8221;, a declarat presei Reichholf, cu prilejul prezentarii cartii sale. El a asigurat ca oamenii au simtit intotdeauna nevoia de a atinge starea de euforie cu ajutorul drogurilor naturale care &#8220;transmit senzatia de transcendenta, de abandonare a propriului corp&#8221;.</p>
<p><a href="http://ziua.net/news.php?data=2008-09-11&amp;id=12513" target="_blank"><em>citeste continuarea in <strong>ZIUA</strong></em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=46&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/omul-preistoric-ar-fi-devenit-agricultor-pentru-a-bea-bere_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere pentru caini</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-pentru-caini_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-pentru-caini_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 10 Sep 2008 11:20:13 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[BereTube]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[caine]]></category>
		<category><![CDATA[ciudatenie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=610</guid>
		<description><![CDATA[Stiati ca exista bere si pentru caini? Deja exista chiar mai multe marci de bere pentru patrupezi. Mai jos aveti 3 din acestea: [ad] si un reportaj CBS depre una din bauturi:]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Stiati ca exista <strong><a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a></strong> si <strong>pentru caini</strong>?<br />
Deja exista chiar mai multe marci de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pentru patrupezi. Mai jos aveti 3 din acestea:<br />
<span id="more-45"></span>[ad]<br />
si un reportaj <a href="http://www.cbs.com/" target="_blank"><strong>CBS</strong></a> depre una din bauturi:</p>
<p><object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="425" height="344" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/gKdWfhJityQ&amp;hl=en&amp;fs=1" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="344" src="http://www.youtube.com/v/gKdWfhJityQ&amp;hl=en&amp;fs=1" allowfullscreen="true"></embed></object></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=45&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-pentru-caini_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Lambic</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 08 Sep 2008 20:30:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[bere belgiana]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=559</guid>
		<description><![CDATA[Lambic este un tip de bere foarte diferita. Numele ei vine de la oraselul belgian Lembeek aflat apropiere de Brussel Particularitatea acestui tip de bere este modul de fermentare. Berea Lambic este produsa in urma fermentatiei spontane Procesul de fermentatie spontana consta in expunerea mustului de bere la bacteriile din aerul de pe valea raului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-in-pahar.jpg"><img title="lambic-in-pahar" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-in-pahar-119x150.jpg" alt="" width="116" height="144" align="right" /></a><strong>Lambic</strong> este un tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> foarte diferita. Numele ei vine de la oraselul belgian <span style="font-family: Arial,Helvetica,Sans Serif;"><strong><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Lembeek" target="_blank">Lembeek</a> </strong>aflat apropiere de </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelles" target="_blank"><span style="font-family: Arial,Helvetica,Sans Serif;">Brussel<br />
</span></a></p>
<p>Particularitatea acestui tip de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este modul de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a>. Berea <strong>Lambic</strong> este produsa in urma <em><strong>fermentatiei spontane</strong></em></p>
<p>Procesul de <em><strong>fermentatie spontana</strong></em> consta in expunerea mustului de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> la bacteriile din aerul de pe valea raului <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Senne">Zenne</a> si depunerea drojdiei salbatice la suprafata. Acest proces neobisnuit de <a title="fermentare" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">fermentare</a> a berii ii da mai tarziu bauturii o savaore aparte: o tenta de vin de sec  si un gust de fruct putin acrisor.<span id="more-42"></span><br />
[ad]<br />
Palticularitatile nu se opresc aici. In berea <strong>lambic</strong> hameiul adaugat trebuie sa fie uscat si aerisit cel putin 3 ani pentur a-si pierde <a title="aroma" href="/degustarea-berii_08_2009.html">aroma</a> ce da savoarea binecunoscuta. Aici hameiul este parte din <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> numai datorita faptului ca are proprietati in conservarea bauturii. Din cazua ca hameiul este vechi, cantitatea adaugata va fi de 3-4 ori mai mare.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/adaugare-cirese.jpeg"><img class="alignright" title="adaugare-cirese" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/adaugare-cirese-150x150.jpg" alt="" width="126" height="126" align="left" /></a>Fermentarea se face deci &#8220;la vedere&#8221; in bazine mari, descoperite aflate in incaperi unde ferestrele nu sunt inchise pentru a permite patrunderea aerului de afara putator de bacterii <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> drojdiei salbatice.</p>
<p>Dupa fermentarea berii aceasta este pusa in butoaie, pentur limpezit si maturare. Dupa un an aceasta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este considerata &#8220;tanara&#8221; si se gaseste prin puburile belgiene. Procesul de maturare poate continua peste 3 ani, existand anumite categorii de lambic pentru care maturarea dureaza peste 6 ani.</p>
<p>Dupa primul an, pentru a stimula fermentarea intr-o anumita categorie de lambic se adauga zahar din fructe, insa direct <a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic.jpg"><img title="lambic" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/lambic-150x150.jpg" alt="" width="127" height="127" align="right" /></a>cu fructe: cirese, caise, fructe de padure. Aceasta este defapt adevarata bere de fructe si nu cea cu adaosuri de siropuri sau alti aditivi si stimulenti alimentari.</p>
<p>Tipurile de lambic sunt: <strong>Lambic pur</strong>, <strong>Gueze</strong> (un amestec de lambic tanar de un an si lambic de 2-3 ani), lambic de fructe, <strong>Faro</strong> (lambic tanar slab alcoolizat si la care pentru carbonatie se adauga zahar brun; se consuma in general doar draught) si <strong>Mars</strong> (bere lambic slaba fara adaos de zahar pentru fermentatie; varianta traditionala pentru <strong>faro</strong> si necomerciala)</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=42&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Jocuri cu bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/jocuri-cu-bere_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/jocuri-cu-bere_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 05 Sep 2008 07:32:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Jocuri cu bere]]></category>
		<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[petrecere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=510</guid>
		<description><![CDATA[Orice bere bauta este un eveniment. Pentru ca evenimentul sa fie mai placut unii din noi au inventat sau au preluat de la prieteni unele jocuri cu bere. Mare parte din aceste jocuri apar si se dezvolta in perioada studentie cand, pentru a ne relaxa avem de ales intre o partida de tenis de masa [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Orice <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> bauta este un eveniment. Pentru ca evenimentul sa fie mai placut unii din noi au inventat sau au preluat de la prieteni unele jocuri cu <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>.<br />
Mare parte din aceste jocuri apar si se dezvolta in perioada studentie cand, pentru a ne relaxa avem de ales intre o partida de tenis de masa sau de biliard si o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a>. Unii nu renunta la nici una din ele, bautul berii devenind parte componenta din competie.  Asadar, aceste jocuri cu <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> putem sa le incadram, fara rezerve, in categoria jocurilor de societate.<span id="more-40"></span><br />
[ad]<br />
Dar ce se intampla cand unii devin mai buni si mai buni, campioni imbatabili la jocuri cu bere? Simplu, cautam un alt campion in jocuri de bere pentru a-l gasi pe campionul campionilor.<br />
Din aproape in aproape s-a nascut si ideea unui campionat mondial la jocuri cu bere. Nu e nimic de ras. Totul este chiar foarte serios, iar aceste jocuri se desfasoara sub titulatura de <a href="http://www.worldbeergames.org/index2.html" target="_blank">World Beer Games</a> . Pentru a va face o idee cat mai clara despre ce am prezentat mai sus, mai jos aveti un filmulet de prezentare a acestei competitii cu imagini de la turneul din 2006 . Mare parte din editiile Campionatului mondial de jocuri cu bere au avut loc in Statele Unite, iar de la an la an , numarul echipelor tarilor participante creste simtitor.<br />
<object classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="425" height="344" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/VwMgCJ5-ysQ&amp;hl=en&amp;fs=1" /><embed type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="344" src="http://www.youtube.com/v/VwMgCJ5-ysQ&amp;hl=en&amp;fs=1" allowfullscreen="true"></embed></object></p>
<p>Acesta competitie de jocuri cu bere se vrea un fel de olimpiada a acestor jocuri. In paralel au loc campionate separate pe fiecare de Bere-Pong, Sah cu Bere, Sah turcesc cu Bere, Rastoana-Paharu&#8217;, Sparnelul de Bere si alte jocuri cu bere.<br />
Ar fi interesanta si o competitie locala. Voi reveni cu prezentarea unor jocuri cu bere cu tot cu regulile de joc, poate asa se va trezi si spiritul romanesc de competitie a berii.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=40&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/jocuri-cu-bere_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Drojdia de bere este medicament</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/drojdia-de-bere-este-medicament_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/drojdia-de-bere-este-medicament_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Sep 2008 07:17:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=488</guid>
		<description><![CDATA[V-am dat 10 motive care sustin ca berea este medicament. Nu ma opresc aici. Acum va voi demonstra ca unul din ingredientele principale din bere este un leac recomandat intregii familii. Este vorba de drojdia de bere. Nu este nici scumpa si nici greu de gasit, mai ales in bere Drojdia de bere este foarte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>V-am dat <a title="bere medicament" rel="bookmark" href="../10-motive-care-sustin-ca-berea-este-medicament_08_2008.html">10 motive care sustin ca berea este medicament</a>. Nu ma opresc aici. Acum va voi demonstra ca unul din ingredientele principale din <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este un leac recomandat intregii familii.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/drojdie-uscata.jpg"><img title="drojdie-uscata" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/drojdie-uscata-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" align="right" /></a>Este vorba de <strong>drojdia de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a></strong>. Nu este nici scumpa si nici greu de gasit, mai ales in <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  <strong>Drojdia de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a></strong> este foarte buna pentru revigorarea si detoxifierea organismului, dar si pentru tratarea a numeroase boli.</p>
<p>Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, <strong>drojdia de bere</strong> mai este folosita in diete de slabire si in tratamente cosmetice. Aici le lasam pe doamne si domnisoare sa dezvolte subiectul.</p>
<p>De ce <strong>drojdia de bere</strong> este medicament? pentru ca 100 grame de <strong><a title="drojdie" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">drojdie</a> de bere</strong> contin:<span id="more-38"></span><br />
- de 10 ori mai multa vitamina B1 decit piinea integrala;<br />
- de doua ori mai multa vitamina B2 decit ficatul;<br />
- de 10 &#8211; 20 de ori mai multa vitamina PP;<br />
- de 10 ori mai multa vitamina B6 decit carnea;<br />
- de 5 &#8211; 10 ori mai mult acid pantotenic decit cerealele;<br />
- de 20 de ori mai mult acid folic decit taritele de grau.<br />
[ad]<br />
<strong>Drojdia de bere</strong> este recomandata in avitaminozele (lipsa vitaminelor) complexe sau simple <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> grupului B, in afectiuni neurologice si neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> alcoolismului. (Ca sa te lasi de tuica apucate de bere, vorba romanului: cui pe cui se soate . Prin activitatea sa hepato-protectoare, este indicata si in starile precirotice. Studiile au aratat ca drojdia de bere este indicata in toate afectiunile intestinale si in prevenirea accidentelor survenite in urma administrarii de antibiotice.</p>
<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/drojdie-proaspata.jpg"><img title="drojdie-proaspata" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/drojdie-proaspata-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" align="left" /></a>Consumul de <strong><a title="drojdie" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">drojdie</a> de bere</strong> regleaza nivelul colesterolului in singe, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decit cardiacii care nu il consuma.</p>
<p><strong>Drojdia de bere</strong> contine vitaminele:<br />
B1 – eficienta in combaterea tulburarilor digestive, cardiace, pentru tratarea depresiilor, nevralgiilor si oboselii;<br />
B2 – utila in combaterea eczemelor, a imbatrinirii pielii;<br />
B3 – implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos ;<br />
B5 &#8211; stimulent natural al glandelor corticosuprarenale, remediu anti-stres, mareste rezistenta la infectii ;<br />
B7 &#8211; care neutralizeaza colesterolul, fiind indicata in obezitate; previne caderea parului;<br />
B8 – utila pentru reglarea metabolismului proteinelor si grasimilor;<br />
B9 &#8211; are efect antianemic, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal;<br />
B12 &#8211; care actioneaza asupra sistemului nervos, marind puterea de concentrare, ameliorind cefaleele; contribuie la mentinerea echilibrului hormonal;<br />
B15 – amelioreaza oxigenarea tisulara, este un remediu minune impotriva imbatrinirii, ajuta la dezintoxicarea ficatului;<br />
K &#8211; intervine in procesul de coagulare a singelui si contribuie la formarea osoasa, fiind un factor esential in procesul de mineralizare (fixare a calciului);<br />
E – mareste rezistenta la infectii si intervine in metabolismul si functiile diferitelor tesuturi, organe si sisteme (organe de reproducere, glande endocrine, muschi, sistem nervos), in procesul cresterii si in procesul de coagulare.</p>
<p>V-am convins? Daca da <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' />  , sa bem o bere pentru asta, daca nu <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_sad.gif' alt=':(' class='wp-smiley' />  , sa bem o pere si sa reluam &#8220;problema&#8221;&#8230;</p>
<p><a href="http://www.farmaciata.ro/" target="_blank"><em>sursa <strong>Farmacia Ta</strong></em></a></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=38&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/drojdia-de-bere-este-medicament_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tipuri de bere</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 02 Sep 2008 11:17:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Tipuri bere]]></category>
		<category><![CDATA[beer type]]></category>
		<category><![CDATA[categorii]]></category>
		<category><![CDATA[stiluri]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=447</guid>
		<description><![CDATA[Dupa modul de preparare al berii se disting doua mari categorii de bere Ale si Lager. Exceptie fac berile care in procesul de fabricare folosesc o metoda hibrida. Berile Ale sunt beri tinere sau proaspete obtinute printr-o fermentare de scurta durata, fara a mai fi nevoie de imbatranirea acesteia. La inceputuri Ale era denumita doar [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/berici.jpg"><img title="berici" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/09/berici-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" align="right" /></a>Dupa modul de preparare al berii se disting doua mari categorii de bere <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> si <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong>. Exceptie fac berile care in procesul de fabricare folosesc o metoda hibrida.</p>
<p>Berile <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> sunt beri tinere sau proaspete obtinute printr-o fermentare de scurta durata, fara a mai fi nevoie de imbatranirea acesteia. La inceputuri <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> era denumita doar bautura cu adaos de <a title="hamei" href="/categoria/retete/bere-alcoolizata">hamei</a>, berea fiind doar din cereale. Intre timp, <a href="http://www.pauzadebere.info/scurta-istorie-a-berii-evul-mediu_08_2008.html" target="_self">datorita proprietatilor de conservare ale hameiului folosirea acestuia din urma in reteta a devenit obligatorie</a>. Aceasta metoda de fabricare a bere este foarte populara intre berarii anglo-americani, fermentarea drojdiei avand loc in straturile superioare, la temperatura camerei.<span id="more-35"></span><br />
[ad]<br />
La randul ei berea <strong><a title="Ale" href="/eticheta/ale">Ale</a></strong> se imparte in mai multe tipuri printre care amintim: <strong>Porter</strong>, <strong>Bitter</strong>, <strong>Stout</strong>, <strong>Barley Wine</strong>, <strong>Trapist</strong>, <strong>Alt</strong>, <strong><a title="Lambic" href="http://www.pauzadebere.info/lambic_09_2008.html">Lambic</a>, Pale, Irish Ales</strong></p>
<p>In ceea ce priveste concentratia de alcool, aceasta este variabila, insa mare parte, berile <strong>Ale</strong> sunt considerate ca fiind medii si tari.</p>
<p>Berile <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong> au procese de fermentare mai indelungate, urmate de o imbatranire la rece. In germana <strong><a title="lager" href="/eticheta/lager">lager</a></strong> inseamna <strong>depozit</strong>. Deoarece vara temepratura nu era propice pastrarii berii, berarii germani foloseau pivnite si pesteri in Alpi unde temperatura era intre 2-5 grade Celsius. Astfel, berea depozitata era lasata la imbatranit. De un exemplu, berea de la Oktoberfest este facuta in primavara in martie si lasata cel putin 6 luni in depozite.</p>
<p>Desi considerata ca fiind o bere slaba exista si beri <strong><a title="Lager" href="/eticheta/lager">Lager</a></strong> cu concentratie mai ridicata de alcool, mai ales cele de <a title="culoare" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">culoare</a> neagra si aramie.</p>
<p>Cele mai cunoscute tipuri de beri <strong>Lager</strong> sunt: <strong>Pilsener</strong> (dupa <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> ceheasca), <strong>Pale Lager</strong>, <strong>Bocks</strong>, <strong>Doperbocks.</strong></p>
<p>Am amintit si de metoda hibrida de fabricare a berii. Un tip de bere hibrid este <strong>Alt</strong> sau <strong>Altbier </strong>. Este o bere de tip <strong>Ale</strong> care este supusa si unei fermentari secundare la temperatura scazuta asemeni berii<strong> Lager.</strong></p>
<p>Alte tipuri de bere hibrid sunt <strong>Cream Ale</strong> si <strong>Ice</strong>.</p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=35&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/tipuri-de-bere_09_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bere cu lapte</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/bere-cu-lapte_08_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/bere-cu-lapte_08_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 29 Aug 2008 20:34:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[lapte]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=442</guid>
		<description><![CDATA[Stiati ca exista si o bere cu lapte? Nu e vorba de reteta unui cocktail ci chiar o bere produsa si comercializata de compania japoneza Abashi Beer Berea se numeste sugestiv BILK si contine 30% lapte. Ideea procesarii si comercializarii acestei beri excentrice a aparut din ratiuni economice. Datorita scaderii pretului la lapte si pentru [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/08/bilk.jpg"><img title="bilk" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/08/bilk.jpg" alt="" width="208" height="211" align="right" /></a>Stiati ca exista si o <strong><a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> cu lapte</strong>? Nu e vorba de <a title="reteta" href="/categoria/retete">reteta</a> unui <a title="cocktail" href="/categoria/retete/cocktail-cu-bere">cocktail</a> ci chiar o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> produsa si comercializata de compania japoneza <strong>Abashi Beer </strong></p>
<p>Berea se numeste sugestiv <strong>BILK</strong> si contine 30% lapte. Ideea procesarii si comercializarii acestei beri excentrice a aparut din ratiuni economice. Datorita scaderii pretului la lapte si pentru ca fermierii din Hokkaido au avut supraproductie de lapte, pentur a diminua din pierderi au cautat sa vand laptele impreuna cu un produs vandabil.</p>
<p>In vremurile de trista amintire mai cumparam la o culegere de Petrica si o carte cu tezele alese <a title="ale" href="/eticheta/ale">ale</a> iubitului conducator. Japonezii nu au impus ca la 2 <a title="sticle" href="/paharul-de-bere_09_2008.html">sticle</a> de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> sa cumperi si una de lapte, ci pur si simplu au scos berea cu o treime lapte. Acesta <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> este vanduta alaturi de bauturile cu lapte, gen cacaua cu lapte, langa raiunul de dulciuri.<span id="more-34"></span><br />
[ad]<br />
Nu am auzit insa nimic de reactii adverse. Stim ca &#8220;de la lapte rece, imediat te trece&#8221;, asa ca lapticu e preferat caldut, dar ce facem daca vrem o bere (BILK) rece?  <img src='http://www.pauzadebere.info/wp-includes/images/smilies/icon_smile.gif' alt=':)' class='wp-smiley' /> </p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=34&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/bere-cu-lapte_08_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>10 motive care sustin ca berea este medicament</title>
		<link>http://www.pauzadebere.info/10-motive-care-sustin-ca-berea-este-medicament_08_2008.html</link>
		<comments>http://www.pauzadebere.info/10-motive-care-sustin-ca-berea-este-medicament_08_2008.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 26 Aug 2008 07:34:40 +0000</pubDate>
		<dc:creator>RomeoS</dc:creator>
				<category><![CDATA[Stiati ca...]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pauzadebere.info/?p=420</guid>
		<description><![CDATA[Daca tot cautati motive sa beti bere va dau inca 10 motive care sustin ca este o bautura recomandata de medici, daca este consumata in cantitati moderate: Berea reduce stresul NU e cred ca mai este cazul sa explicam Berea este buna pentru inima Studii realizate inttre anii 1982 si 1992 au demonstrat ca persoanele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/08/beer-vitamins.jpg"><img title="Vitamine" src="http://www.pauzadebere.info/wp-content/uploads/2008/08/beer-vitamins-150x150.jpg" alt="" width="150" height="150" align="right" /></a><br />
Daca tot cautati motive sa beti <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> va dau inca 10 motive care sustin ca este o bautura recomandata de medici, daca este consumata in cantitati moderate:</p>
<ol>
<li><strong>Berea reduce stresul </strong>NU e cred ca mai este cazul sa explicam</li>
<li><strong>Berea este buna pentru inima </strong>Studii realizate inttre anii 1982 si 1992 au demonstrat ca persoanele care consuma regulat o <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pe zi sunt cu 20-50% mai putin predispusi unui infarct</li>
<li><strong>Berea imbunatateste circulatia sangelui </strong>deoarece continutul de<strong> </strong>lipoproteine de densitate ridicata (decolesterol &#8220;bun&#8221;) reduc aparitia si formarea cheagurilor de sange in organism<span id="more-32"></span></li>
<li><strong>Berea buna pentru digestie </strong>deoarece contine fibre. Un litru de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> pot acoperi cam 60% din necesarul zilnic de fibre</li>
<li><strong>Berea contine vitamine si minerale: </strong><span class="mainBody">magneziu, seleniu, potasiu, fosfor, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Biotin%C4%83" target="_blank">biotina</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_folic" target="_blank">acid folic</a>, vitaminele B1, B3, B6, B7 si B12</span></li>
<p>[ad]</p>
<li><strong>Berea previne pierderile de memorie </strong>deoarece subtiaza sangele imbunatatind circulatia asigurand oxigenarea creierului<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Berea mentine creierul tanar </strong>Consumul mediu de <a title="bere" href="/categoria/bancul-de-probe/bere">bere</a> scad cu 40% riscul aparitiei pierderilor de memorie la batranete</li>
<li><strong>Berea este buna pentru fiere </strong>pentru ca impiedica apritia pietrelor<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Berea trateaza insomnia </strong>Hameiul este un sedativ natural ce alaturi de vitaminele B2 si B3ajuta la un somn linistit<strong><br />
</strong></li>
<li><strong>Berea este buna pentru rinichi </strong>pentru ca impiedica apritia pietrelor si ajuta la eliminarea acestora in cazul in care sunt in formare</li>
</ol>
<p><em><a href="http://www.drinkingbeer.net" target="_blank">sursa www.drinkingbeer.net</a></em></p><img src="http://www.pauzadebere.info/?ak_action=api_record_view&id=32&type=feed" alt="" />]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pauzadebere.info/10-motive-care-sustin-ca-berea-este-medicament_08_2008.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

