PAUZA de BERE » Bere

Despre Krusovice in doi timpi

Slaven — Wed, 28 Jul 2010 07:05:28 +0000

Ma intreb oare cand vor inceta cehii sa mai surprinda? Spre bucuria si confortul nostru se pare ca inca sunt departe de a raspunde la intrebarea asta. Au dat lumii cel putin un scriitor care e inca citit cu nesat (Franz Kafka, nu-i asa?), au avut dintotdeauna o mare echipa nationala de fotbal. La hochei – se descurca. Au privit neincrezator spre regimul comunist, demonstrandu-i slabiciunile si au fost invadati de prietenii socialisti (mai putin romani) in 1968. Au pastrat in picioare ce au si ce le da identitate si conserva toate lucrurile astea. Oare de ce n-ar fi si legendari producatori de bere? Oh, dar chiar sunt si inca temuti chiar si de nemti in buna masura. Cehii aduc o bere de o savoare deschisa si cu o densitate apreciabila, depasind in buna masura lager-ul german, mult mai sec si prea serios.

Krusovice Imperial 12

Prezentarea e de-a dreptul pretioasa: eticheta aurie cu rosu si numele marcii scris cu alb sau auriu, pe un fel de banner stil panglica, o coroana (emblema vechii regalitati cehe) plus medalii si referiri istorice la anul de fabricatie. O prezentare demna de ceva regal, ascunzand si o calitate pe masura.

Producator: Kralovsky Pivovar Krusovice, Cehia / Heineken Group

Stil: pils

ABV: 5%

Culoare: galben cuprat, transparent.

Carbonatie: medie si suficienta pentru a raspandi si echilibra aromele continutului. Spuma intensa de la inceput se pierde vag pe parcurs.

Parfum: aroma densa de malt cu un subtil ierbos interesant, cu hameiul sensibil prezent in fundal. Un parfum vesel, de bere in buna forma si in acelasi timp unic.

Gust: corp structurat, dens si savuros, plin, cu prevalenta maltului si a unei note de caramel. Pe palat, da un echilibru amarui-dulceag interesant si incitant in acelasi timp. Finish sec si amarui cu nuante ierboase, un amarui care se pastreaza si dupa inghitire.

Per total: e de apreciat densitatea si gustul intens ca si combinatia dulceag-amarui si finish-ul sec care te face sa spui… ce-a fost asta?

Krusovice Cerne

O eticheta neagra, clasica cu numele marcii scris cu rosu si argintiu ?i pe care cehii inoveaza cu diverse imagini de cetati sau catedrale.

Producator: Kralovsky Pivovar Krusovice, Cehia / Heineken Group

Stil: dark lager

ABV: 3,8%

Culoare: negru sau brun inchis, transparent cu reflexe rosiatice. Spuma densa cu aspect de caramel, trece in timp, ramanand ca o pelicula la suprafata lichidului si la menisc. Carbonatie medie.

Parfum: malt prajit cu certe inflexiuni de caramel. Paradoxala e aroma saturata a orzului care da si un subtil lemnos. Toate fac din aceasta bere ceva pretios inc? de la deschiderea sticlei.

Gust: corp plin, savuros si intens, predominand un amarui lemnos interesant. Corpolenta amestecului salveaza gradul slab de alcoolizare al lichidului si chiar si asa, textura e echilibrata si nu da de la inceput senzatia lipsei unui ABV mai mare (probabil ca daca ar fi avut 7% alc./vol. ar fi fost un porter excelent). Ce mai, ca artisti intr-ale berii, cehii au invatat sa fie si masurati in anumite privinte. Finish amarui persistent, mediu astringent, putin cam alungit dupa mine, insa echilibrat si savuros pentru ce s-a dorit prin aceasta bere.

surse: foto1 foto2

Bavaria 8.6 Red

Slaven — Wed, 14 Jul 2010 19:09:37 +0000

Olandezii se pare ca experimenteaza in fel si chip si chiar nu stiu la ce s-au gandit ei cand au pus la cale acest 8.6 Red: sa loveasca drept in inima consumatorului sau sa-l puna la pamant de la prima inghititura? Ce sa mai spun, o bere grea, interzisa la orice fel de cursa lunga, inselatoare (cum sa nu fie altfel?), aspectuoasa, insa nu ceva de consum cotidian si oricum, ceva insolit (ca si gust) pentru ce se vehiculeaza la noi. Perezentarea este sobra (ceea ce-mi place), ceva postmodern, cu numele marcii (8.6) extins pe toata eticheta ei argintie si cu o mica stema a producatorului la capat. Simplu si modern, sau poate, prea modern…

Producator: Bavaria Brouwerij, Lieshout, Olanda

Stil: lager / malt liquor

ABV: 7,9%

Culoare: ambra / caramiziu clar. Carbonatie slaba sau in orice caz sub medie. Spuma trece relativ repede, pastrandu-se in pelicula fina la suprafata ?i la meniscul lichidului. Vagi tente de dantela.

Parfum: de la inceput, parfumul este dulceag, de caramel, rezultatul probabil al unui amestec de malt de diferite naturi. Esteri sesizabili ca si un parfum fortat de alcool, parca pus cu intentie

Gust: corp mediu pe palat, partial sec, prea dulceag dupa parerea mea (aspect des intalnit la acest tip de bere, sau in general la berea foarte tare), caramel foarte sesizabil, ca si gustul de malt cu note lemnoase bine definite (care par s? fie salvarea acestei beri – tot dupa parerea mea). Finish putin intens, sec, dulceag cu vagi tente de amarui pe extensia lui. E o bere grea, ingrijita ins? cu putine pretentii, chiar fada pe alocuri datorita concentratiei mari de alcool, oarecum fortat rezultat in amestec.

sursa foto

Mythos Lager

Grimbergen Blond

Slaven — Wed, 07 Jul 2010 15:54:20 +0000

In principiu, despre Grimbergen se poate spune ca e o bere de abatie rezonabila, preluata si impinsa spre lumea larga. Are o prezentare insolita, putin incarcata dupa mine, cu un fel de vitraliu peste care se suprapune o pasare, un fel de phoenix, aluzie la renasterea abatiei de la Grimbergen dupa numeroase incendii (de unde si Ardet Nec Consumitur, ca deviza). Se pare ca pe vremuri, prin Evul Mediu calugarii belgieni, pe langa post si rugaciune se indeletniceau si cu o activitate mai umana si anume brasajul. Nimic ne-onorabil in asta, in ideea ca era inca o activitate in onoarea Domnului… pe la noi calugarii se ocupau intens de vinificatie (ceva normal, avand in vedere clima de pe aici).

Brand: Carlsberg Group

Tip: bere de abatie (ale)

ABV: 6,7%

Contine: apa, malt, zahar, caramel (colorant), extract de hamei, antioxidant (acid ascorbic)

Culoare: cupru ferm, transparent. Carbonatie medie; spuma din perle fine, nepersistenta, slaba tentativa de dantela de spuma.

Parfum: predominant de malt cu note de caramel si o usoara aroma lemnoasa bine ascunsa.

Gust: corp plin si intens prelungit cu o senzatie dulceag dens si de durata (pe palat) cu nuante fructate sau lemnoase si in plus cu un usor dulce-acrisor interesant, fara sa fie neplacut. Maltul predomina in ce inseamna gust oferindu-i corpolenta si mascand in mare parte alte senzatii. Finish sec, usor amarui cu aceeasi predominanta de malt.

O bere de abatie decenta cu un corp solid si savuros si care, chiar daca e produsa de un gigant al lager-ului, se tine destul de bine.

sursa foto

Hoegaarden Witbier

Slaven — Tue, 15 Jun 2010 11:29:07 +0000

Berea alba isi face si pe la noi simtita prezenta si chiar am observat ca are si consumatori, datorita savorii noi pe care o aduce. Probabil ca producatorii de la noi ar trebui sa se simta putin si sa produca in tara si ceva witbier sau macar weitzen, ca de grane n-ar trebui sa ducem lipsa (in principiu), nici de apa (care e prin unele locuri mai dura sau mai putin dura). Deci, treziti-va baieti, lucrati si pentru gust nu numai cu gandul la buzunare!!!

Hoegaarden in schimb e unica! Nu cred ca s-ar putea produce la noi. Are o prezentare interesanta, sobra, intr-o sticla embosata cu emblema producatorului. Eticheta e simpla, cu toate informatiile necesare: ca se produce de prin anul 1440 in Belgia, ca e nefiltrata, ca are AVB 4,5%. Nu steme si nu recitaluri cu medalii. Felicitari, domnilor de la InBev!

Producator: InBev Belgia

Tip: biere blanche / witbier

ABV: 4,9%; EP: 11,7% vol

Aspect: galbui, tulbure, o culoare ciudata pentru consumatorul obisnuit de lager.

Carbonatie: medie. Spuma initial este bogata si trece pe parcurs insa se mentine la suprafata lichidului si la menisc intr-un strat subtire. Pe margine apare clar ceea ce englezii numesc lace (dantela) formata din spuma care ramane pe peretii paharului.

Parfum interesant de grau si malt/drojdii, amestecat cu o nota certa de fructe.

Gust: acrisor, putin fructat. Corp plin si intens, senzatia de amar nu apare initial ci mai degraba sunt favorizate zaharurule din malt. Finish acrisor mediu ca intensitate, sec, slab astringent cu nuante spectaculoase de fructe (ceva de genul mere cu citrice).

Total: o bere nu tocmai grea, dar satioasa si oarecum revigoranta. Aromele sunt echilibrate in mod rezonabil. E de apreciat ca se mai aduce si la noi…

No related posts.

Budweiser Original Lager

Slaven — Mon, 31 May 2010 07:44:36 +0000

Cehii au fara indoiala un cuvant destul de greu de spus in materie de bere si asta nu neaparat din cauza traditiei, cat a intentiei de a face ceva de prima mana. Evident, nu tot ce vine de la ei exceleaza, insa au ei o idee de a fi constanti in ceea ce au facut si de a inova. Profitand de faptul ca se importa si la noi (unde se vinde la un pret mare chiar in supermarket…) am cumparat-o in ideea sa-i testez constanta (of, a cata oara…) si sa ma simt ceva mai mult mitteleuropean.

Prezentarea Budweiser Original Lager e mai degraba sobra: o eticheta alba cu numele marcii/producatorului in rosu. Nu medalii, doar emblema legendarului producator ceh, cu cele trei turnuri. Culoare galbena intensa, carbonatie medie si spuma fina care s-a eliminat usor. O miros din sticla… e altceva de-a dreptul, parfumul e corpolent si bine structurat cu o nuanta prezenta de hamei. Gustul e intens si satios, ca sa spun asa. Sincer, cam asta urmaresc la o bere: sa fie plina si intensa. Problema e ca nu prea am ocazia sa savurez asa ceva din productia nationala. Aici hameiul are o prezenta insemnata, insa per total gustul e echilibrat dar dens si plin. Sunt convins ca s-ar putea obtine si la noi asa ceva daca am fi mai interesati. Finish-ul e amarui cu usoare nuante lemnoase pe care le pun pe seama unui adaos de hamei la sfarsit, sau cam asa ceva.

Ce sa mai zic… Trebuia sa iau doua!

sursa foto

Dorada Blond

Slaven — Mon, 17 May 2010 09:08:41 +0000

Iata un lager interesant care nu-si aroga pe ambalaj vreun premiu sau vreo distinctie exotica! E o bere obisnuita dar totusi interesanta, fabricata de Compania Cervesera de Canarias S.A. la Santa Cruz de Tenerife. Cred ca tocmai locul producerii ii da nuanta de interes, adica spaniolii s-au gandit din zbor ca pe stancaria din Canare sa se puna pe facut bere. Compania in sine este membra a SABMiller plc, rezultand din fuziunea a doi mari producatori locali de bere, CCC (Compania Cervesera de Canarias) si SICAL. Marca nu este veche, fiind produsa din anii treizeci. Are o prezentare mai degraba vesela, o doza / eticheta rosie cu emblema simpla a marcii (un munte, evident), fara relatari sterile la medalii si premii… Pentru un lager, zic eu ca spaniolii s-au achitat destul de bine.

Producator: Compania Cervesera de Canarias S.A., Santa Cruz de Tenerife, Spania / SABMiller plc

Stil: lager

ABV: 4,7%

Culoare: auriu transparent. Carbonatie medie, spuma se elimina relativ rapid.

Parfum: interesant de la inceput: o nuanta acrisor-fructata racoritoare cu aroma slaba de hamei. Primeaza impresia unui malt fin sau a unei combinatii.

Gust: corp subtire spre mediu pe palat, apos, fara astringenta notabila, amarui de slaba durata, cu inflexiuni lemnoase sesizabile, poate putin fortate (de unde si impresia folosirii mai multor sorturi de malt). Aromele se prelungesc si spre finish, la inghitire aparand un complex amarui acrisor interesant. Nu e o bere grea, mai degraba asortandu-se cu mediul uscat de pe insule, imi pare ceva de vara, mai degraba aromat si racoritor decat plin si intens.

sursa foto

Zipfer Helles

Slaven — Wed, 21 Apr 2010 20:58:51 +0000

Mai nou, mandria Austriei pentru export o reprezinta acest Zipfer blond. E de gasit si pe la noi la volume mici 0,33cl si la preturi mari insa e un lager obisnuit care poate sta onorabil printre alte produse de gen din Germania. Prezentarea e simpla si sobra intr-o sticla cu o forma particulara, fara steme si medalii, insa moderna si destul de abstracta. Se pare ca austriecii asteapta mai mult degustarea continutului decat fortarea propriilor laude.

Producator: Brau Union, Austria

Stil: pale lager

ABV: 5,4%

Culoare: auriu transparent cu vagi inflexiuni cuprate.

Carbonatie: medie. Spuma de mica intensitate, nepersistenta cu vagi tentative de dantela.

Parfum: predomina maltul cu note de hamei. Nu e un parfum banal, ci mai degraba unul complet (intens), sincer si crud.

Gust: corp mediu ca senzatie de palat, amarui echilibrat cu predominanta de malt si o nuanta ierboasa, sesizabila la finish. Textura bine structurata, savuroasa, surpriza fiind echilibrul ingredientelor. Finish amarui, mediu ca intensitate si cu ecouri de malt interesante. Ca intreg, nu sare peste media lager-urilor europene de sorginte germana.

sursa foto

Bere afumata: Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen

RomeoS — Fri, 02 Apr 2010 08:15:49 +0000

Acum 2 luni, am avut o discutie cu un domn foarte amabil din Covasna. Dupa cum va-ti dat seama, discutia a fost despre bere, insa nu orice bere, ci bere afumata. Am convenit ca voi degusta cand voi avea ocazia acest stil de bere foarte popular mai ales in orasul bavarez Bamberg.

Am fost avertizat sa nu ma astept la gustul berii care il stie romanul (mai precis de Pilsner). L-am asigurat ca fiind un pasionat de bere, inclusiv de bere belgiana, ma astept ca aceasta bere sa fie deosebita si nu m-am inselat.

Ulterior am primit un pachet cu 6 beri la jumatate de litru: asa ca va voi impartasi din experienta.

Aecht Schlenkerla Rauchbie Maerzen este o bere de fermentatie joasa (lager) bavareza. Supunandu-se rigorilor legiii puritatii berii, si de aceasta data, bavarezii au cautat sa imbunatateasca gustul fara sa adauge alte ingrediente, decat cele permise (apa, malt, hamei, drojdie)

Ce au facut? In procesul de fabricare a maltului orzul este afumat cu fum de crengi de fag. In rest, procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager. Maltul original afumat este cunoscut sub denumirea de Schlenkerla.

Tocmai acest malt afumat ii da o aroma specifica, asemanatoare cu cea a perelor afumate facute de bunica la tara. Este o bere aspra, cu personalitate si o recomand la fripturi inabusite si la vanat. Aspectul este de bere neagra, insa are o tenta de dunkel. Datorita aromei pronuntate se poate consuma si la 7-10 grade. Daca este rece, efectul imediat va fi de tulburare, insa dupa ce se “linisteste” veti avea o licoare clara, negru-rosiatica.

Producator: Aecht Schlenkerla Rauchbie

Stil: lager afumat

ABV: 5,1%In rest procesul de fabricatie nu difera de orice alt lager.

Culoare: neagra rosiatica

Parfum: specific predominant de malt afumat echilibrat de hamei

Gust: Pregnant de pere afumate amarui cu un finis usor dulceag

Mythos Lager

Silva Original Pils

Slaven — Thu, 25 Mar 2010 07:43:55 +0000

Ei, iata ceva de care ar trebui sa fim mandri ca se produce pe al nostru spatiu mioritic iar personal sunt chiar convins ca daca ar avea o promovare buna, Silva ar putea sa fie performanta si in exterior (prin magazinele lor, pe unde am umblat n-am dat de ea). Oricum se pare ca e o marca valoroasa a Heineken Romania, cu care de ce nu ne-am mandri? Mai ramane si problema acoperirii de noi zone din tara, pentru ca perste tot dai de Ursu si Timi, de parca astea ar fi cele mai importante… Si pentru ca o urmaresc demult (i-as putea spune Hei, Silva!) recunosc ca a trecut prin ceva transformari: culoare sticlei s-a schimbat iar la gust acum cred ca a capatat mai multa personalitate (adica a devenit un fel de doamna Silva…). Emblema marcii si design-ul dozei au ramas la fel, semn ca se tine la traditie.

Continutul e o bere clara, galbena spre cupru, mediu acidulata cu un parfum intens, amaruie (de unde cred ca foloseste mai mult hamei) si cu un gust intens, savuros.

Producator: Heineken Romania/Bere Mures

Stil: pils

ABV: 5,1%

Culoare: galben clar, limpede. Carbonatie medie, spuma intensa insa nepersistenta.

Parfum: predominant de malt. Hamei slab sesizabil.

Gust: pentru un pils autohton, Silva si-a pastrat marea calitate a constantei in cepriveste gustul. E un amarui pregnant, dar deloc suparator, sec, lichidul avand o textura intensa si bine definita. Finish amarui, fara nuante adiacente notabile.

sursa foto

Radeberger Pilsner

Slaven — Mon, 15 Mar 2010 08:49:51 +0000

Daca se mai poate pune inca in chestiune rigoarea germana la capitolul a face ceva mai degraba decat nimic, nu ne ramane decat sa ne referim la lucrul nemtesc in sine. Pana la urma, la nivel de bere, rigoarea se invecineaza cu industria (ca asa a fost cu berea de cand lumea, ea necesita mai multe operatii cum ar fi fiert la timpi precisi si alte calcule, departe oricum de veselia resimtita la producerea vinului) dar mai are si un plus de poezie a gustului adus de malt si de hamei. De data asta m-am oprit la o bere estica urmarind, cel putin la nivel declarativ, o savoare boemiana (avand in minte apropierea geografica a zonelor). Nu! Desi estica, Radeberger e o bere pur germana, un pils sec, sobru si de o intensitate marcata (pe undeva prea mult speculata si aici ma refer la un finish prea extins), o combinatie abrupta de gusturi. Si asta o spun in sensul bun al cuvantului. Are o prezentare sobra, dar si luminoasa, deschisa, cu numele marcii scris cu auriu poe un fond alb, fara alte decoruri care sa distraga atentia… pana la urma, ochiul e sclavul mintii…

Producator: Radeberger Exportberbrauerei GmbH, Radeberg, Germania

Stil: pils / german pils

ABV: 4,8%

Culoare: galben pai transparent. Carbonatie medie; spuma e fina si abundenta la inceput insa se disipeaza in mai mult de un minut. Se mentine la suprafata lichidului si la menisc intr-o pelicula fina. Vagi dantelarii pe pahar.

Parfum: malt cu nuante amarui-fructate, de intensitate medie, oferind de la inceput impresia unei densitati remarcabile.

Gust: corp mediu ca senzatie de palat, oferind imediat un amarui abrupt care mascheaza in buna parte celelalte senzatii; se distinge insa un fond echilibrat de malt, de medie intensitate, zaharurile fiind in buna parte estompate. Finish mediu ca intensitate, amarui, cu vagi nuante lemnoase, sec, foarte pu?in astringent. Predomina aceeasi nuanta amaruie ca si a corpului care se pastreaza si dupa inghitire, luand in timp si o tenta metalica.

Per total: un pils mediu ca si corpolenta, sec si destul de comun pentru ce se produce in Gemania sau Austria, moderat ca grad de alcoolizare, fara zaharuri notabile in gust, dar oferind o senzatie de amarui proaspat si sincer.

sursa foto

Mythos Lager

Slaven — Mon, 08 Mar 2010 17:36:02 +0000

Marturisesc ca n-as sti ce sa spun despre avantul industriei grecesti de bere, dar cred ca ceva traditie exista, mai ales ca grecii sunt un popor care nu prea se lasa mai prejos decat altii. Cunoscutii mi-au recomandat Mythos ca pe un lager acceptabil. Acceptabil? Ma gandesc ca Lager-ul e o familie unitara de gust iar componentele nu pot fi categoric diferite unele de altele. Mythos nu e total aparte, inscriindu-se in media gusturilor care nu prea te fac sa tresari. Are o istorie relativ noua, din 1997 in portofoliul grupului Carlsberg. Are o prezentare incarcata dupa mine, cu o emblema ovala cu spice de orz… asa le-a placut lor. Sticla e in schimb austera, mai degraba traditionalista. In orice caz, spune destule despre Grecia.

Producator: Mythos Brewery, Salonic, Grecia / Carlsberg Group

Stil: lager

ABV: 5%

Culoare: galben sau auriu clar. Carbonatie medie. Spuma densa cu perle mici, destul de rezistenta, cu slabe urme de dantela la disipare.

Parfum: intens, putin intepator (dupa nasul meu) de malt cu hamei si cu ceva graunte, favorizand hameiul in cele din urma.

Gust: corp mediu, structurat, amarui in prima instanta cu prevalenta hameiului (un gust comun pentru lager) echilibrat, formand un amestec destul de interesant de malt, hamei si un iz de cereale dulcege. Finish amarui ca o prelungire a senzatiei dinaintea inghitirii, putin indoit si mediu persistent.

Total: o bere savuroasa si plina insa medie ca expresie a gustului. Pentru o bere de masa, comuna, atrage atentia densitatea si structura ferma a corpului.

sursa foto

Bere de la Berestroika

Slaven — Wed, 24 Feb 2010 16:39:11 +0000

Acum 3-4 saptamani am fost in “vizita de lucru” la Berestroika . Daca eu (Slaven) mai vizitasem anterior institutia enuntata mai sus, undeva chiar pe la a doua saptamana de functionare, mai ramasese doar RomeoS de convins ca o vizita la berarie ar fi, pentru noi cel putin, un act culturalo-profesional de care trebuia sa ne achitam… Asa ca, intr-o seara de ianuarie geros, iata-ne pasind apasat catre Berestroika.

Ca idee, dupa cum ne spune Florin (berarul sef al locatiei – a se intelege managerul general), Berestroika este efectul unei nemultumiri, sau mai bine zis, al lipsei unei microberarii locale care sa vina cu o oferta mai sincera si mai diversificata in ce inseamna bere, dincolo de eternele licori de hamei (in majoritatea lor lager-uri) care se vehiculeaza in mod obisnuit. S-a luat o decizie, s-a cautat un producator de echipament pentru brasare completa, locatie, materie prima (malt, hamei, drojdie), materiale aditionale (filtre, retete, etc.) si s-a trecut la treaba.

Efectul: un local ordonat, care sa nu infranga veselia dar care sa isi conserve spiritul si aspectul, adresat unui public dinamic care sa stie sa aprecieze concomitent o bere sincera alaturi de o mancare sanatoasa.

Si cum noi suntem mai ales dedicati berii, cateva cuvinte despre produse n-ar strica.

Sa inceapa testele!

De la stanga la dreapta:

1. Black Stout

Producator: Beraria Berestroika

Stil: stout (este aprecierea producatorului)

ABV: cca 7%

Culoare: maroniu inchis cu reflexe rosiatice, clar (transparent). Carbonatie foarte slaba; spuma intensa (si atentie nu e nitro-bere!!!), cremoasa, din perle mici, trece cu greutate si se pastreaza in pelicula fina la suprafata lichidului. Dantelarie marcata daca se inclina paharul.

Parfum: uluitor! Malt combinat cu o savoare fructata, ceva de gen cirese amare, cu multe zaharuri care dau si un iz lemnos, ceva ce se regaseste des la stout-uri in genere, insa aici ceva mai pregnant.

Gust: corp dens, bine structurat savuros si sec (ca senzatie de palat), mediu dulceag cu un iz lemnos, favorizand maltul copt de diferite naturi (producatorul recunoaste ca foloseste mai multe tipuri de malt) cu multe zaharuri asociate. Finish intens, prelungit, amarui-lemnos. Asta da stout! Parerea mea e ca brasseur-ul ar trebui felicitat.

2. Red Ale Berestroika

Producator: Beraria Berestroika

Stil: ale (apreciaza producatorul)

ABV: cca 5,5%

Culoare: cupru opalescent (tulbure). Carbonatie sub medie, spuma moderata ca intensitate, trece relativ repede. Vagi tente de dantela pe pahar.

Parfum: malt cu o extensie dulceaga in fundalul texturii. Hamei slab sesizabil

Gust: corp mediu, slab astringent, in textura maltul apare in prim plan alaturi de o savoare dulceaga-lemnoasa interesanta, de negasit la orice bere de la noi. Finish alungit, mai degraba cu inflexiuni de malt decat de hamei, mediu astringent readucand savoarea lemnoasa a senzatiei de palat.

3. Berestroika Gold

Producator: Beraria Berestroika

Stil: pils

ABV: 4-4,5% (anunta producatorul)

Culoare: galben-pai, opalescent (cloudy, cum i-ar spune englezii). Carbonatia sub medie ofera o spuma rezonabila care trece repede. Vagi tente de dantela pe pahar.

Parfum: malt cu un iz acrisor-fructat destul de pronuntat.

Gust: corp mediu ca prima senzatie, slab astringent, in textura predominand maltul cu o inflexiune lemnoasa consistenta. Finish-ul e intens si alungit ca durata, trecand din acrisor intr-o extensie amaruie de la hamei, care aduce acestui sortiment o idee de prospetime.

Total: atrage atentia corpul structurat, aparenta de wittbier (dar atentie, nu este wittbier!) si intensitatea gustului care salveaza foarte mult produsul, facandu-l net deosebit fata de media familiei lager-pils. Minusuri relative ar fi carbonatia slaba, sau mai bine zis slabita (explicabil deoarece berii ii lipseste recarbonarea secundara inainte de livrare, asa cum se intampla cu toate lager-urile imbuteliate) si limpezimea (peste care se poate trece, stiut fiind ca in mod industrial se procedeaza la racirea brusca a wort-ului pana la o temperatura rezonabila pentru continuarea brasarii).

Carlsberg

Slaven — Mon, 22 Feb 2010 08:01:16 +0000

De fiecare data cand ma gandesc la berea Carlsberg imi vine in minte meciul de fotbal (istoric chiar) dintre AC Milan si FC Liverpool de la Istanbul, o finala greu de uitat. Plin de incredere in victoria echipei lui Benitez, m-am pregatit sa savurez lichidul de origine danez si fabricat, cu voia curtii regale si pe la noi… Cine ar mai fi crezut intr-o victorie dupa ce temuta AC Milan conducea cu 3-0? Poate numai suporterii inraiti din Liverpool, pentru ca pe aici, toti cunoscutii mi-au confirmat ca la pauza s-au retras considerand-o o finala jucata… Jucata? Nu poti termina ceva la jumatate, mai ales cand iti scrie Carlsberg pe piept si te numesti Liverpool FC. Egalitatea s-a stabilit in mai putin de un sfert de ora iar la final a venit si victoria.

Carlsberg din Copenhaga ne intampina cu o sticla sobra acum cu numele marcii embosat (asta acum fiind o moda printre producatori, dupa cum vad) dupa ce a trecut de la eticheta verde, la eticheta transparenta (ca strategii de marketing). Continutul a ramas neschimbat: o bere ceva mai tare (5,2% alc. anunta producatorul) limpede cu o culoare placuta de auriu spre cupru, cu un buchet puternic de hamei bine uscat (parerea mea) si cu gust intens. Berea este mediu acidulata iar spuma i se elimina repede lasindu-i neschimbata toata savoarea…

Producator: Carlsrom

Stil: lager

ABV: 5,2%

Culoare: auriu cuprata, clara. Spuma intensa la inceput dar care isi pierde efervescenta in scurt timp.

Parfum: malt intens cu hamei. E un lichid corpolent si savuros cu o textura bine definita

Gust: initial, senzatia amaruie e bine disipata in textura lichidului, lasind loc in fundal si unui iz acrisor. Finish-ul este amarui, destul de comun si des intalnit la majoritatea lager-urilor.

sursa foto

Peroni Nastro Azzurro

Slaven — Tue, 16 Feb 2010 11:58:32 +0000

Populara prin Peninsula, italienii au reusit sa faca din Peroni Nastro Azzurro o marca internationala abia dupa intrarea ei in portofoliul SAB Miller plc si asta dupa intense campanii publicitare si masive agitatii audiovizuale care au inclus calendare cu fete si feti frumosi, masini, slogane si impresia unui lifestyle de lux. Se pare ca producatorul a comasat doua label-uri des intalnite in Italia, Peroni si Nastro Azurro rezultand un amalgam care sa multumeasca istoria si traditia ambelor bauturi: s-a preluat sigla si semnatura lui Peroni, i s-au adaugat panglica albastra (Nastro Azzurro), cateva medalii si o prezentare in acelasi timp sobra dar si luminoasa si atractiva. La noi a patruns inainte de productia efectiva de la Cluj, parand o bere serioasa, In fine, un lager comun insa cu o nota de prospetime care e greu de selectat printre lichidele dospite de pe piata autohtona. Ulterior, SAB Miller a hotarat intrarea ei in liniile de productie de la noi… totdeauna m-am intrebat de ce, de ce domnilor tocmai Peroni Nastro Azurro si nu Gambrinus sau Velkopopovicky Kozel? In sfarsit, ma gandesc ca noi ca popor am fi, cel putin virtual, mai aproape de veselia italienilor si oarecum departe de incrancenarea ceheasca de a produce bere la modul serios… Cred totusi ca varianta de la Cluj ramane onorabila si pentru Peroni Nastro Azurro si pentru noi ca producatori, diferentele fata de acelasi lichid produs sub licenta in alte parti, fiind minore.

Producator: SAB Miller plc / Ursus Breweries

Stil: lager

ABV: 5,1%

Culoare: aurie transparenta

Carbonatie: medie. Spuma generoasa initial, care insa trece repede.

Parfum: echilibru intre malt si hamei, poate cu o favorizare usoara a maltului, plus o nuanta dulceaga, interesanta per ansamblu.

Gust: definit si corpolent, cu predominanta de malt, amarui si sec in acelasi timp si asta in mod constant, aparand pericolul de a deveni plictisitoare. Finish amarui comun cu vagi nuante ierboase (parerea mea). Din nou, densitatea lichidului salveaza onoarea marcii…

sursa foto

Rostocker Pilsener Premium

Slaven — Mon, 01 Feb 2010 06:24:21 +0000

Cred ca pe la Rostock totul e inselator, vechiul oras hanseatic se reflecta in Marea Baltica, iar sa servesti un Rostocker Premium la fata locului poate fi o performanta, nu de alta, dar ma gandesc ca orasul e destul de la capatul pamantului ca sa reusesc sa-l vizitez vreodata. Cat despre bere, ideea e sa o gasesti prin apropiere si recunosc ca am intalnit-o intr-un magazin ascuns, prin Italia, stand la un fel de coada de asiatici care cumparau orez cu sacii. Am fixat-o direct din frigider (cam ca intr-un film cu Alain Delon)… atragandu-ma eticheta si combinatia ei de culori, auriu cu albastru. Prezentarea e sobra, in fine, cat de sobra poate fi combinatia asta de culori pe o sticla fumurie, dar mi-a facut impresia de ceva valoros, din trecut. De ce sa nu recunosc, impactul vizual e si el esential in alegerea unei beri, in conditiile in care sunt zeci de mii de soiuri… Imi place ca Rostocker Premium tine la traditia hanseatica in ce priveste productia si desi nu e o bere extrem de veche (s-a produs din 1878 cand Georg Mahn si Friedrich Ohlerich au inceput sa braseze la Rostock), se pare ca s-a impus ca textura, gust si prezentare.

Producator: Hanseatische Brauerei Rostock, Germania

Stil: pils / german pilsener

ABV: 4,9%

Stammgew: 11,2%

Culoare: blond transparent cu inflexiuni cuprate

Carbonatie: medie. Spuma e intensa la inceput, ulterior trece, pastrandu-se intr-o pelicula fina la suprafata lichidului.

Parfum: hamei cu o nota certa de ierburi. Da impresia a ceva crud, proaspat.

Gust: o densitate deosebita pentru un pils, textura plina si savuroasa cu un inceput amarui, constant pana la finish.

sursa foto

Jenlain Blonde

Slaven — Tue, 19 Jan 2010 08:57:34 +0000

Pe vremuri, cu ocazia unei scurte vizite in Hexagonul lui Sarko, fiind in cautarea a ceva interesant pe la supermarche, observ la raionul cu bere specia Jenlain din familia berii de garda, de tip ale. Era scumpa acolo, ceva peste 2 euro, deci am zis ca dupa indicele pret, trebuia sa fie ceva rasarit. Ulterior am regasit-o in varianta 75 cl si pe la un supermaket de la noi (la un pret astronomic, dar inca nu galactic) tocmai in ideea de a discuta odata si odata despre ea. Aici am gasit doar varianta blonda, existand si un sortiment ambre, ceva mai tare. Din punctul de vedere al productiei, domnii de la Duyck Jenlain nu cred ca au de ce sa se planga: au o gramada de sortimente (de Craciun, de Primavara, Fraiche, etc.) si mi-ar parea rau sa aud ca ar putea fi atinsi de criza. Oricum, este singura biere de garde pe care am gustat-o… ever. E imbuteliata serios la diverse volume, inclusiv la doza, are o eticheta sobra cu numele sortimentului si cu emblema producatorului.

Producator: Brasserie Duyck, Franta

Stil: biere de garde, ale

Volum Alcool: 7,5%

Aspect: auriu transparent

Carbonatie: medie sau peste medie. Spuma intensa care trece repede.

Parfum: dulceag, cu note de fructe si cu zaharuri de malt

Gust: dulceag balansat, cu un iz de citrice. Finish dulceag cu aspecte amarui. E o bere destul de abstracta in materie de gust…

Per total: o bere echilibrata insa tare si periculoasa. Apreciez densitatea si formatul robust al lichidului. Cred ca daca se abuzeaza e grav…

sursa foto

Bere Piraat

Bere Piraat

RomeoS — Thu, 07 Jan 2010 21:20:18 +0000

Legendele spun ca aceasta bere era preferata de pirati. De ce? Fiind o bere vie si tare, cca 10,5% volum alcool la imbuteliere, rezista pana la 5 ani, in conditii normale de depozitare. Ganditi-va ca apoi mai are loc o fermentare.
Berea Piraat este o bere chihlimbarie de fermentatie inalta (ale) si dupa cum ati ghicit este belgiana. Este o bere aspra, din cauza alcoolului, dar si a maltului folosit. Are un gust putin fructat cu o senzatie dulceaga dupa inghitire.
Sobrietatea acestei bauturi o recomanda ca o bere de cursa lunga. Fiind si vie (nepasteurizata) veti avea placuta surpriza a unei carbonatii indelungate, prelungind placerea savurarii unui pahar in tihna, fara ca berea sa se “trezeasca”.
Se poate de asemenae consuma la o masa bogata in preparate cu carne rosie sau cu orice vanat.

Nu trebuie sa ne mire faptul ca “American Beer Connoisseurs” i-au acordat 98 de puncte din 100. Destul de tare, ce spuneti?

In Romania am avut placerea sa degust aceasta bere datorita celor de la BereBelgiana.ro care o importa la un pret asemanator cu cel cu care o veti procura in Belgia.

Gulden Draak

Gulden Draak

RomeoS — Mon, 26 Oct 2009 21:23:44 +0000

Gulden Draak este de departe cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata.
Este o bere de fermentatie inalta, catalogata ca fiind de tip trippel. Americanii o mai recomanda ca fiind un Strong Dark Ale si pe buna dreptate.
Culoarea inchisa, continutul ridicat de alcool (10,5% volum alcool), dar si faptul ca este o bere vie recoamnda aceasta bautura ca fiind unica.
Cu un gust in care se disting duceata prunelor uscate si aroma duce-acrisoara de cirese, berea are o aroma pronuntata de orz in care se amesteca aburii de alcool, datarita celor 10,5% volum alcool.

Pana si sticla , vopsita alb la exterior face nota discordanta celorlalte beri. Paharul de Gulden Draak are o forma special conceputa pentru ca spuma in exces sa nu te deranjeze cand savurezi o asemenea bere.
Nu trebuie sa ne mire faptul ca in 1998 American Tasting Institute a incoronat aceasta bere ca fiind cea mai buna bere din lume. Altfel spus: o bere cu rafinament!
Cu alte cuvinte: o desfatare!

KIRIN ICHIBAN

RomeoS — Tue, 03 Mar 2009 09:57:30 +0000

Daca aveti ocazia sa ajuneti in Tara Soarelui Rasare, Helix recomanda sa gustati si berea loc, caci nu veti regreta. Dat fiind legendele despre gusturile bune pentru bere ale japonezilor, cat si pentru coktailurile cu bere (Sake Bomb), am hotarat sa trecem prin bancul de probe si berea lor.

Intentia e buna, dar exista inca un obstacol de foarte multi kilometri, iar singura persoana cunoscuta care a avut ocazia sa-i viziteze pe japonezi la ei acasa este sotia, care nu consuma bere.

Si “daca nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed”, am cautat si eu sa vina Japonia la mine. Solutia a gasit-o gurmandul din mine: am colindat restaurantele cu specific japonez de cate ori am avut ocazia, (in Bucuresti, cat si prin Europa).

Am ramas placut impresionat de urmaotarele beri: Orion , Kirin si Sapporo . Dintre acestea, preferata japonezilor este Kirin. Daca vei cere cea mai buna bere japoneza toti, fara exceptie, iti vor recomanda Kirin, pentru ca nu au cum sa dea gres.
[ad]
KIRIN ICHIBAN este o bere blonda de tip lager, amaruie, asemanandu-se foarte mult cu berile germane. Recomand aceasta bere la un meniu de sushi cu wasabi, dupa ce in prealabil ati savurat si un sake cald ca sa aveti pofta de mancare. (in foto alaturata, in dreapta paharului de bere apare si recipientul alb proaspat golit de sake cald)

KIRIN se dovedeste a fi o bere care poate fi consumata cu orice ocazie. Se recomanda in prealabil racirea ei la 2-4 grade celsius. Pentru a savura pe deplin un KIRIN va recomand sa utilizati un pahar lalea (pocal belgian)

Si ca sa nu spuneti ca va aburesc cu povesti pescaresti mai mai jos aveti si dovada testului de la bancul de probe.

KAMPAI! adica NOROC!

No related posts.

Cisk Lager

RomeoS — Fri, 30 Jan 2009 07:35:12 +0000

Dupa degustari indelungi, Helix s-a hotarat sa ne impartaseasca si noua cate ceva depre calatoria in jurul lumii pe care putem sa o facem savurand un pahar de bere.

Helix isi va da cu parerea pe site in noua categorie Bancul de probe. Testele nu se vor opri doar asupra berilor, ci si asupra puburilor si locatiilor in care va considera ca merita sa savurezi o bere.

Seria recenziilor va fi deschisa nu de o bere belgiana, ceheasca sau nemteasca ci de una malteza: Cisk Lager

Legenda spune ca mediteraneenii sunt iubitori de vin si nu prea au treaba cu berea. Ei bine aceasta bere este contradictia care confirma regula. Cu un continut de alcoolt de 4,2% din volum, Cisk este de departe cea mai buna bere din tara insulara.

Berea Cisk este produsa din 1928, perioada cand Malta era parte componenta a Imperiului Britanic. Se pare ca preferinta britanicilor pentru bere au impus producerea si unei beri in insulele malteze.

Berea Cisk este de tip lager si este recomandata sa fie consumata la 2-4 grade celsius. Fiind deja o bere cu traditie se gaseste in mai multe forme si prezentari.

Helix a degustat pentru noi Cisk Export la cutie de 0,33l. Are gustul specific de pilsner nefiind o bere foarte amara. Echilibrul aromelor este acelasi neschimbat din reteta initial din 1928. Aceasta bere stinge seatea atat localnicilor, care o prefera in fata altor branduri international cunoscute, cat si turistilor ce vin in insorita Malta . Este unica prin limpezimea, gustul pilsner de calitate, fara urme de drojdie si cu o carbonatie ferma.

Verdictul lui Helix: Recomndat fara retineri!

Cama atat pentru astazi. Daca aveti sugestii pentru urmatoarele degustari de bere Helix va fi incantat